În anii ’90, Algeria era terorizată de grupările islamiste extremiste care doreau să preia puterea. Nici mănăstirea, lăcaș sfânt, nu scapă de atacurile fundamentaliștilor, iar călugării sunt somați să părăsească mănăstirea și să se întoarcă în Franța. Credincioșii sunt nevoiți să facă cea mai grea alegere din viața lor: să își abandoneze la greu comunitatea, fugind cu lașitate sau să rămână în continuare la mănăstire, propovăduind toleranța și îngrijind bolnavii și săracii, cu riscul de a fi uciși de către extremiști.
Frământările interioare și îndoiala tipic umană sunt abordate cu sensibilitate și răbdare, filtrate fiind prin sita religiei. O poveste admirabilă despre curaj și credință, care ar putea fi transpusă cu ușurință și în cazul ”sfinților închisorilor” comuniste din România.
