Înfiinţată iniţial în 1946 de către un grup de artişti braşoveni (printre care Irina Lukasz, Waldemar Schachl, Herman Morres, Stavru Tarasov, şi alţii ), la iniţiativa lui Mattis-Teutsch, Uniunea a fost prima organizare de acest fel din ţară, reînfinţată după război. In cartea sa “Pictori din Braşov “, Mihai Nadin afirmă că “…dând curs unor adânci convingeri, Mattis-Teutsch va iniţia în 1945, sub egida Sindicatului mixt al artiştilor instrumentişti şi artişti plastici din Braşov, o şcoală de desen şi pictură sub numele de Academia liberă, al cărui Proces verbal de înfiinţare va consacra profesor chiar pe Mattis-Teutsch, cel care va deveni în 1950 primul secretar al Filialei UAP Braşov”. Alături de el, nume importante ca Hans Eder, Waldemar Schachl, Gustav Kollar, Arthur Leiter, Harald Meschendorfer, Konrad Veleanu, Stefan Mironescu, Stavru Tarasov, Zina Blănuţă, Herman Morres, Aurel Bordenache, Eduard Morres, Nicolae Pop, Helfried Weiss au dat un gir profesionist grupării, adunând în jurul lor tineri artişti, numărul membrilor la început ne depăşind 20. Rolul jucat de oraşul Braşov ca centru artistic nu este deosebit în contextul oferit de arta plastică românească,”…dar cine studiază evoluţia artelor plastice din România ultimului secol va descoperi oarecum surprins… că în acest oraş se afirmă la un moment dat un nucleu de avangardă, că în perioada interbelică s-a manifestat aici cel mai valoros grup de artişti de naţionalitate germană…” subliniază acelaşi Mihai Nadin. Tot el spune că la Braşov, înfiinţarea Uniunii a avut loc pe un teren fertil, marcat printre altele de întemeierea în 1903 a “Societăţii prietenilor artei ” de către Adolf Meschendorfer şi Ernst Kuhlbrandt, alăturându-se activităţii de propagandă culturală pe care o desfăşura Arthur Coulin în presă.
