Prelegerea cu tema „Dreptatea, Legea și Justiția în Epoca Contemporană”, în cadrul proiectului cultural-educativ „Cultură și Credință în Societatea Contemporană”, coordonat de dr. Marius Andreescu, cercetător științific la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române, membru al Asociației Române de Filosofie a Dreptului și Filosofie Socială, membru al Asociației Române de Drept Constituțional, eveniment care va avea loc luni, 19 octombrie, de la ora 14.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Dreptatea, legea și justiția ar trebui să fie pilonii fundamentali ai statului de drept aflați într-o interdependență profundă și într-o continuă adaptare la provocările secolului XXI. În societatea actuală, aceste concepte nu mai sunt doar repere teoretice, ci mecanisme instituționale care garantează echilibrul social, libertățile individuale și ordinea democratică. Dreptatea este idealul moral și filosofic către care tinde legea. O societate contemporană consideră o lege ca fiind legitimă doar dacă ea generează echitate (dreptate socială și distributivă) și protejează drepturile fundamentale ale omului. Cea mai veche contradicție capătă noi forme astăzi: ceea ce este legal nu este întotdeauna simțit ca fiind drept (just). În epoca contemporană, raportul dintre dreptate, lege și justiție este marcat de tensiuni profunde determinate de evoluția rapidă a societății, a tehnologiei și a globalizării. Deși teoretic ar trebui să fie în deplină armonie, în practică apar adesea contradicții majore între cele trei concepte.
Relația dintre justiție (sistemul instituțional și legal) și dreptate (idealul moral și filosofic) rămâne una profund contradictorie în societatea contemporană. Deși cele două concepte ar trebui să coincidă, în practică justiția se limitează adesea la respectarea regulilor procedurale, în timp ce dreptatea vizează echitatea substanțială. Justiția aplică legile adoptate de legislativ. Dacă o lege este strâmbă, discriminatorie sau favorizează anumite grupuri de interese, aplicarea ei strictă de către judecători va genera o profundă nedreptate socială. Introducerea inteligenței artificiale și a algoritmilor în evaluarea riscului de recidivă sau în analiza cazurilor tinde să elimine nuanțele umane (compasiunea, contextul socio-economic fragil, remușcarea). Un algoritm poate asigura o uniformitate matematică (justiție procedurală), dar poate eșua complet în a înțelege ce înseamnă dreptatea într-un caz uman specific.
În concluzie, în epoca contemporană, (legalism orb), în timp ce , arată filosoful Blaise Pascal. Cele două se completează reciproc pentru a menține echilibrul și pacea socială în interiorul statului democratic. În expunerea noastră vom dezvolta această temă”, spune Marius Andreescu.
