Prelegerea cu tema “Femeia în creștinism”, în cadrul proiectului cultural-educativ “Biografii de Excepție”, coordonat de muzeograful, scriitorul, prof. dr. Octavian Dărmănescu, marți, 8 septembrie, de la ora 16.00, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții.
“Spre deosebire de celelalte monoteisme, creștinismul valorizează natural femeia. Internaționalist, el, de altfel, este și astăzi progresist, principiile lui anti-sclavaj fiind la fel de actuale și de bun-simț. Că lumea este așa cum este și că principiile creștine sunt ignorate este treaba istoriei, nu a creștinismului în sine, acest autism asumat și organizat fiind un pariu pierdut al unei lumi , vorba filmului. În definitiv, ce ar pierde omenirea dacă am fi corecți cu toți defavorizații ei? Până acum un veac inclusiv în creștinismul istoric (decăzut) femeia era un fel de articol al inventarului viu din gospodărie. Ea făcea copii, mâncare și trebuia să tacă. Patriarhatul imperturbabil și injust nu îi lăsa nici măcar dreptul la întrebări. Femeia ca semi-om. Rușine, oricum… La început de an nou bisericesc propunem o temă foarte stringentă: omul nou. Creștinul poartă și azi matricea ideii de om nou. Nașterea Fecioarei Maria (8 septembrie) deschide lumii oportunitatea aplicării la scară largă a ideii de om nou. Ea naște pe Fiul Omului, Răscumpărătorul oamenilor. Și culmea, ca un făcut, în surzenia implacabilă și fudulă a mileniilor patriarhatului, ale unui bărbat mereu războinic și rapace, salvarea vine de la o femeie, mai mult, fecioară! Forțelor brute, tapajului asurzitor al unei istorii pline de bătălii și de gropi comune i se opune simplu și biruitor o adolescentă sfântă, cel mai pur reprezentat al rasei umane. Să demantelăm, așadar, în pragul toamnei, roadele unei istorii vechi care se întrupează fragil, dar profetic, într-o femeie. Toate profețiile mozaice vestesc o femeie și un bărbat, o mamă și un prunc. Femeia ca treaptă a soclului sfânt, ca ofrandă a unei umanități care nu mai poate merge înainte fără o schimbare istorică”, spune Octavian Dărmănescu.
