Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti
Expoziții

Arta gliptică: secretele gemelor antice @ Muzeul Municipiului București

Arta gliptică: secretele gemelor antice

Arta gliptică: secretele gemelor antice @ Muzeul Municipiului București

 

Muzeul Municipiului București deschide pentru public o nouă expoziție despre strălucirea unei lumi demult apuse, dar ale cărei simboluri le regăsim și în prezent. Pietrele prețioase și semiprețioase incizate, numite și intalii, adesea montate în inele, se numărau printre cele mai populare tipuri de bijuterii în antichitatea greco-romană. Gravura individuală a pietrelor prețioase a sporit potențialul de personalizare a bijuteriilor, ceea ce înseamnă că multe dintre aceste mici podoabe sunt unicat. Piesele incluse în expoziție fac parte din colecțiile Muzeului Municipiului București, colecția Cabinetului Numismatic al Bibliotecii Academiei Române (CNBAR) și din colecția Muzeului Național de Istorie a României (MNIR). O parte a pieselor din patrimoniul Muzeului Municipiului București și cele care aparțin Bibliotecii Academiei Române provin din două mari colecții private donate statului român la începutul secolului trecut, colecțiile Maria și dr. George Severeanu și colecția Constantin Orghidan. Piesele expuse din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României sunt singurele cu context arheologic, descoperite în siturile de la Romula, Micia și Apulum, considerate și centre ale maeștrilor artei gliptice. Iconografia și rolul gemelor sunt strâns corelate cu materialele din care au fost lucrate, pietrele semiprețioase fiind la rândul lor încărcate de simbolism, motiv pentru care expoziția include și fragmente de pietre în stare naturală și finisate (carneol, jasp, agate, ametist, onix), pentru a oferi o privire de ansamblu asupra întregului proces de transformare a depozitelor naturale în reprezentări artistice.

 

Varietatea pieselor ilustrează nu doar calitatea artistică a podoabelor, ci și dinamica socială materializată în alegerea temelor iconografice, de la propaganda imperială la marcarea statutului social sau captarea bunăvoinței divine. Iulius Caesar a ales motivul iconografic al zeiței Venus înarmate, considerându-se un descendent al zeiței prin Enea, în timp ce Augustus, primul care folosește inele gravate pentru a semna acte oficiale, și-a ales sfinxul reprezentat ca intalie. Pliniu notează că Iulius Cezar era un pasionat colecționar de artă și că avea în posesia sa șase daktyliothecae (colecții de pietre prețioase) pe care le-a expus publicului în templul lui Venus Genetrix, protectoarea familiei Iulia, considerate ca fiind primele muzee publice. Dacă la începuturi gemele montate în inele aveau un rol funcțional, ca sigilii sau simboluri ale logodnei și căsătoriei (anulus pronobus), au devenit rapid piese de podoabă, în același timp reflectând poziția socială și credințele proprietarului. Inele erau purtate atât de femei, cât și de bărbați, adesea mai multe pe fiecare deget. Ilustrând teme iconografice adânc înrădăcinate în tradiția antică, cele mai frecvente reprezentări sunt cele ale zeităților din panteonul roman – Jupiter, Minerva, Mercur, Venus, Fortuna, Eros. Fiecare divinitate este reprezentată cu atribute specifice, ușor de recunoscut – Jupiter așezat pe tron cu vultur sau fulger, Minerva cu scut, Fortuna cu cornul abundenței sau Mercur cu punga de bani.

Romanii atribuiau proprietăți magice pietrelor prețioase, ceea ce duce la utilizarea lor pe scară largă în diferite ritualuri și practici magice. Unii credeau că pietrele prețioase au puterea de a vindeca boli, de a proteja împotriva răului sau de a aduce noroc și prosperitate. Erau adesea folosite ca amulete, în incantații, farmece sau în timpul ceremoniilor de divinație. Din această categorie aparte face parte o gemă care o redă pe Hecate trifomis, zeița magiei, necromanției și a spiritelor. O alta poartă gravată o scenă cu Harpocrate așezat între Isis și Osiris, gemă magică menită incantațiilor pentru iubire, marcată pe revers cu numele magic Abrasax. Ansamblul gemelor magice este completat de reprezentări ale personajelor compozite, de tip gryllos și anguiped, divinități gnostice înfățișate sub forma unor animale fantastice.

 

Pasiunea pentru geme și camee a revenit în perioada Renașterii, circulând intens între colecționari. Astfel, reapare și interesul pentru noi podoabe gliptice, majoritatea bijutierilor preluând temele clasice ale antichității. Astfel de piese se regăsesc atât în colecțiile Muzeului Municipiului București, cât și în colecția Orghidan, gemele moderne expuse ilustrând revenirea la arta antică, dar și interesul colecționarilor și pasionaților pentru aceste mici și fascinante podoabe.

 

Vrei să fii la curent cu cele mai noi Evenimente, Filme și Festivaluri din România ?

Sursa: Muzeul Bucureștiului

Share

Facebook
WhatsApp
LinkedIn
Twitter
Email
Caută