𝗕𝘂𝗰𝘂𝗿𝗲𝘀̦𝘁𝗶𝘂𝗹 𝗽𝗲 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗶̂𝗹 𝘁̦𝗶𝗻𝗲𝗺 𝗺𝗶𝗻𝘁𝗲. 𝗠𝗲𝗺𝗼𝗿𝗶𝗮 𝗰𝘂𝗹𝘁𝘂𝗿𝗮𝗹𝗮̆ 𝘀̦𝗶 𝗰𝗶𝘃𝗶𝗰𝗮̆ 𝗮 𝗼𝗿𝗮𝘀̦𝘂𝗹𝘂𝗶
Bucureștiul este format și din experiențele și practicile prin care locuitorii săi au dat sens orașului. Dezbaterea propune un dialog despre felul în care memoria culturală și civică a Bucureștiului se transmite și se transformă, dar și despre locurile care dispar sau rămân în afară.
Ale cui istorii sunt păstrate și ale cui devin mai puțin vizibile?
Vorbim despre ce recunoaștem ca istorie culturală și civică a orașului și despre ce pot recupera filmul de arhivă, istoria arhitecturii și cercetarea socială din trecutul Bucureștiului. Discuția va urmări modul în care întâlnirea dintre memoria personală și istoria publică influențează orașul pe care îl locuim și îl imaginăm.
Invitații serii sunt 𝗔𝗻𝗮 𝗦𝘇𝗲𝗹, cercetătoare și curatoare preocupată de arhivele audiovizuale și cinematografiile marginale, 𝗜𝗹𝗶𝗻𝗰𝗮 𝗣𝗼𝗽-𝗚𝗮̆𝗹𝗮̆𝘁̦𝗶𝗮𝗻𝘂, cercetătoare și curatoare în domeniul istoriei și teoriei arhitecturii, și 𝗖𝗮̆𝗹𝗶𝗻 𝗖𝗼𝘁𝗼𝗶, sociolog, ale cărui cercetări privesc istoria socială și culturală a României, sănătatea publică și istoria mediului. Dialogul este organizat și moderat de antropologa 𝗥𝘂𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝗮 𝗣𝗮̆𝗱𝘂𝗿𝗮𝗿𝘂.
Vă așteptăm începând cu ora 18:00 la Calea Victoriei 120. Dialogul începe la 18:30, durează aproximativ o oră și face parte din programul expoziției „Calea Victoriei 120 – O casă a democrației și a culturii vii”. Expoziția poate fi vizitată înainte și după dezbatere, iar seara continuă la un pahar de vin.
Participarea este gratuită, pe bază de înscriere.
***
𝗔𝗻𝗮 𝗦𝘇𝗲𝗹 este cercetător, curator, doctorand și asistent universitar la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, cu o teză despre filmul utilitar în România socialistă. Se numără printre fondatorii noului program de masterat dedicat conservării și curatoriatului arhivelor audiovizuale, având studii în domeniul muzicii și al cinematografiei.
Lucrează cu arhivele de film din 2016, iar interesele sale de cercetare includ practici cinematografice marginale, filmul mut și cinematograful ca teren de cercetare interdisciplinar. În 2022, împreună cu Christian Ferencz-Flatz și Ana Grgic, a organizat la București prima conferință internațională dedicată filmului utilar în socialismul de stat și este co-editor (alături de Lucie Cesalkova și Christian Ferencz-Flatz) al volumului “Useful Cinema in State Socialist Europe” publicat la Routledge.
Este cercetător doctorand în cadrul proiectului „Philosophy in Late Socialist Europe: Theoretical Practices in the Face of Polycrisis” la UBB Cluj, și al proiectului PCE “Estetica mărfii în devenire. O abordare interdisciplinară a filmului publicitar din România postsocialistă” la UNATC.
𝗜𝗹𝗶𝗻𝗰𝗮 𝗣𝗼𝗽-𝗚𝗮̆𝗹𝗮̆𝘁̦𝗶𝗮𝗻𝘂 cercetează istoria și teoria arhitecturii și curatoriază programe publice dedicate culturii arhitecturale. Este asistentă universitară la Departamentul de Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului al UAUIM București și curatoare a programului-pilot de patru ani al Muzeului de Arhitectură – MuzA (2026–2029), inițiat de Ordinul Arhitecților din România (OAR) și derulat de IDEILAGRAM.
Din 2020 face parte din redacția revistei Zeppelin și a contribuit la volumele colective Oameni la lucru în casele lor (2021) și Locuri și arhitecturi. Regionalism și contextualism în România, secolele XX–XXI (2025), ambele premiate la Anuala de Arhitectură București. Din 2025 face parte din colectivul editorial al revistei sITA – studies in History and Theory of Architecture. A cotradus în limba română texte de Anna Tsing, Judith Butler, Sara Ahmed și Stavros Stavrides. Contribuie, de asemenea, la programele de educație muzeală ale Muzeului Național al Țăranului Român din București.
𝗖𝗮̆𝗹𝗶𝗻 𝗖𝗼𝘁𝗼𝗶 este născut în 1974, la Timișoara. Este absolvent al Facultății de Medicină din Cluj-Napoca, licențiat în sociologie și doctor în filosofie al Universității din București. Este profesor universitar în cadrul Departamentului de Sociologie al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București.
A desfășurat stagii de cercetare la Collegium Budapest, Centre for Advanced Studies Sofia, New Europe College și Woodrow Wilson Center for International Scholars. A fost cercetător invitat la Wissenschaftskolleg zu Berlin, CEU Institute for Advanced Study, Modern European History Research Centre al Universității din Oxford și, în calitate de bursier Fulbright, la Departamentul de Geografie al Indiana University.
A publicat lucrări în domeniul istoriei medicinei și sănătății publice, al istoriei sociale și culturale a României, al istoriei științelor sociale, istoriei mediului, antropologiei politice și studiilor despre etnicitate.
𝗥𝘂𝘅𝗮𝗻𝗱𝗿𝗮 𝗣𝗮̆𝗱𝘂𝗿𝗮𝗿𝘂 este antropoloagă și gazda evenimentelor „Cozerie cu Ruxandra”, doctorandă la Școala Doctorală de Sociologie a Universității din București și asistentă universitară în cadrul aceleiași facultăți. Cercetările sale urmăresc infrastructurile urbane, formele cotidiene de locuire și relațiile afective dintre locuitori și spațiul construit, cu o atenție specială acordată Bucureștiului.
Participarea este gratuită, pe bază de înscriere.
Vă așteptăm!
𝗢𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝘁𝗼𝗿: UNDE – Spațiu civic și creativ
𝗖𝘂 𝘀𝗽𝗿𝗶𝗷𝗶𝗻𝘂𝗹: Grupului pentru Dialog Social, Revistei 22 și Green Hours
𝗜̂𝗻 𝗽𝗮𝗿𝘁𝗲𝗻𝗲𝗿𝗶𝗮𝘁 𝗰𝘂: Cozerie cu Ruxandra
𝗙𝗶𝗻𝗮𝗻𝘁̦𝗮𝘁𝗼𝗿: Primăria Sectorului 1
—-
Evenimentul face parte din programul expoziției “Calea Victoriei 120 – O casă a democrației și a culturii vii”, desfășurată în perioada 30 octombrie – 20 noiembrie 2026. Expoziția invită publicul să descopere istoria unui loc în jurul căruia s-a construit o parte importantă a societății civile și a culturii independente din România de după 1989.
Calea Victoriei 120 a fost locul unor întâlniri, dezbateri și inițiative care au însoțit transformările României postcomuniste. Aici, Grupul pentru Dialog Social și Revista 22 au contribuit la apărarea libertății de exprimare, la dezvoltarea dialogului democratic și a spiritului critic. În aceeași casă, Green Hours a oferit un spațiu pentru teatru, jazz și experiment artistic, devenind un punct de întâlnire al scenei culturale independente.
Expoziția reunește aceste istorii într-un parcurs interactiv, construit din fotografii, documente, publicații și poveștile oamenilor care au dat viață locului.
