ART (Hi)STORIES | Peggy Guggenheim și apariția colecționarului modern

Peggy Guggenheim – colecționară autodidactă și susținătoare a avangardei, a intuit valoarea artiștilor înainte ca aceștia să devină nume consacrate. De la Paris la Londra și Veneția, a construit un parcurs care leagă tragedia Titanicului de sculpturile lui Brâncuși și de afirmarea artei moderne americane pe scena internațională.

Peggy Guggenheim și apariția colecționarului modern

Cum poți să influențezi istoria artei moderne fără să fii creat propriile opere? Răspunsul e simplu, trebuie să fii Peggy Guggenheim.

Colecționară autodidactă și susținătoare neobosită a avangardei, intuia valoarea artiștilor înainte ca aceștia să devină nume consacrate, contribuția ei lansând cariere care au schimbat arta secolului XX. În 1948 și-a prezentat colecția la Bienala de la Veneția, familiarizând publicul european cu artiști precum Jackson Pollock și contribuind la afirmarea artei moderne americane pe scena internațională.

La aproape optzeci de ani distanță, Veneția revine asupra unui capitol al vieții sale cu expoziția „Peggy Guggenheim în Londra: The Making of a Collector”, explorând perioada din 1938–1939 în care deschide prima galerie, Guggenheim Jeune, care a transformat-o dintr-o admiratoare a artei moderne într-una dintre cele mai influente colecționare ale acesteia.

Peggy Guggenheim colecționară: din umbra unui nume celebru

Dar cu mult înainte de acest moment, Peggy încerca să iasă din umbra numelui Guggenheim. Născută într-una dintre cele mai influente familii din America, a avut o moștenire atât financiară, cât și socială, un nume sinonim cu bogăția industrială și privilegiile. Tatăl ei, Benjamin Guggenheim, își pierde viața la bordul Titanicului în 1912, tragedie care avea să devină un detaliu definitoriu în aproape orice relatare despre viața sa. Cu toate acestea, Peggy și-a petrecut o mare parte din tinerețe încercând să scape de așteptările legate atât de numele de familie, cât și de averea acesteia.

Spre deosebire de rudele care se implicau în afaceri, Peggy era atrasă de cercurile artistice și intelectuale din Europa. Se mută la Paris în 1920, unde cunoaște o lume a scriitorilor, artiștilor și gânditorilor de avangardă, începând o căutare de-a lungul întregii vieți a unei identități care să-i aparțină în totalitate.

Parisul, Brâncuși și primii pași spre artă

Deși nu avea nicio idee despre artă, îi plăcea să fie înconjurată de artiști, începând întâi de toate cu o colecție de experiențe idei și relații. Parisul devine și scena vieții personale tumultoase. Datorită soțului ei, scriitorul și artistul american Laurence Vail, cu care a avut doi copii, descoperă cercurile boeme pariziene și comunitățile expatriaților americani, și se împrietenește cu personalități precum Marcel Duchamp, Constantin Brâncuși, Djuna Barnes și Man Ray.

Artă&Cultură | MARCEL DUCHAMP – Inovație și revoluție în lumea artei

Legătura ei cu sculptorul român a depășit admirația artistică, transformându-se într-o scurtă relație amoroasă, care estompa granițele dintre profesie, iubire și artă în avangarda pariziană. Ani mai târziu, Guggenheim urma să contribuie la conservarea moștenirii lui Brâncuși, protejând lucrările din atelierul său în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Astăzi, două dintre sculpturile sale se numără printre piesele de rezistență ale Colecției Peggy Guggenheim din Veneția.

De la Guggenheim Jeune la palatul de pe Canal Grande

În 1938 schimbă scena și ajunge la Londra, nu doar cu ambiție și curiozitate, dar de data aceasta și cu un bagaj de cunoștințe. Sub încurajările lui Samuel Beckett, care îi spunea să se concentreze pe arta contemporană deoarece este „o entitate vie”, și îndrumată de Marcel Duchamp, care i-a explicat diferența dintre suprarealiști și expresioniștii abstracți, Guggenheim își descoperă talentul de a recunoaște inovația artistică înainte ca aceasta să fie validată de critici, instituții sau public.

Deschide galeria Guggenheim Jeune și în doar 18 luni organizează expoziții revoluționare, inclusiv prima expoziție personală a lui Wassily Kandinsky în Marea Britanie. În aceeași perioadă, achiziționează prima operă de artă, o sculptură de Jean Arp și începe să pună bazele unui muzeu dedicat artei moderne.

Izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial o obligă pe Peggy să renunțe la ideea de a deschide un muzeu în Londra. Revine la Paris în 1939 cu un obiectiv ambițios, acela de a cumpăra un tablou pe zi, achiziționând lucrări ale unor artiști precum Georges Braque, Salvador Dalí, Piet Mondrian și Fernand Léger, chiar și pe măsură ce conflictele din Europa se intensifică.

În 1941, fuge la New York alături de copii și Max Ernst, viitorul partener de viață. Acolo, deschide galeria-muzeu Art of This Century, care devine rapid unul dintre cele mai influente spații din oraș. Promovează o nouă generație de artiști americani, printre care Jackson Pollock, Mark Rothko și Robert Motherwell, contribuind în lansarea a ceea ce avea să devină expresionismul abstract.

„Nu sunt o colecționară. Sunt un muzeu”, nu a fost doar o replică plină de umor, dar și intenția de a genera un context în care arta rămâne admirată și înțeleasă de-a lungul anilor.

Întoarcerea în Europa are ca destinație Veneția și Bienala din 1948, unde face cunoscuți publicului european numeroși artiști care aveau să definească arta postbelică, în timp ce palatul pe care l-a achiziționat ulterior pe Canal Grande s-a transformat într-o casă, un loc de expoziție și un punct de întâlnire culturală.

Text de TEODORA BRATU | ART (Hi)STORIES

Întrebări frecvente despre Peggy Guggenheim

Cine a fost Peggy Guggenheim?

Peggy Guggenheim a fost o colecționară de artă americană, galeristă și una dintre cele mai importante susținătoare ale avangardei secolului XX. Deși nu a urmat studii de specialitate, a reușit să identifice și să promoveze artiști înainte ca aceștia să devină celebri.

Cum a influențat Peggy Guggenheim arta modernă?

Peggy Guggenheim a organizat expoziții, a cumpărat lucrări ale artiștilor de avangardă și a creat spații în care publicul putea descoperi noile direcții artistice. Prin galeriile Guggenheim Jeune și Art of This Century, a contribuit la afirmarea suprarealismului și a expresionismului abstract.

Ce legătură a avut Peggy Guggenheim cu Constantin Brâncuși?

Peggy Guggenheim l-a cunoscut pe Constantin Brâncuși în cercurile avangardiste din Paris și a avut cu acesta atât o legătură artistică, cât și o scurtă relație personală. Ulterior, a contribuit la protejarea lucrărilor sculptorului în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a inclus creații ale sale în propria colecție.

Ce a fost galeria Guggenheim Jeune?

Guggenheim Jeune a fost prima galerie deschisă de Peggy Guggenheim, la Londra, în 1938. În cele aproximativ 18 luni de funcționare, galeria a găzduit expoziții importante, inclusiv prima expoziție personală a lui Wassily Kandinsky în Marea Britanie.

Cum l-a sprijinit Peggy Guggenheim pe Jackson Pollock?

Peggy Guggenheim i-a oferit lui Jackson Pollock sprijin financiar, vizibilitate și oportunitatea de a expune în galeria Art of This Century din New York. Susținerea ei a avut un rol esențial în lansarea carierei artistului și în afirmarea expresionismului abstract american.

Ce rol a avut Peggy Guggenheim la Bienala de la Veneția din 1948?

La Bienala de la Veneția din 1948, Peggy Guggenheim și-a prezentat colecția de artă modernă, contribuind la familiarizarea publicului european cu artiști americani precum Jackson Pollock, Mark Rothko și Robert Motherwell. Participarea sa a reprezentat un moment important pentru recunoașterea internațională a artei moderne americane.

Unde se află astăzi Colecția Peggy Guggenheim?

Colecția Peggy Guggenheim este găzduită în Palazzo Venier dei Leoni, fostul său palat de pe Canal Grande din Veneția. Muzeul reunește lucrări importante de cubism, suprarealism, futurism și expresionism abstract și este unul dintre cele mai cunoscute spații dedicate artei moderne din Italia.

De ce este Peggy Guggenheim considerată un colecționar modern?

Peggy Guggenheim nu s-a limitat la cumpărarea și expunerea operelor de artă. Ea a construit relații directe cu artiștii, le-a susținut carierele și a creat contexte culturale în care noile mișcări artistice puteau fi înțelese și validate. Prin această abordare, a redefinit rolul colecționarului în arta secolului XX.