De vorbă cu Gelu Vătămănescu, salvamar-șef Eforie: „Dacă te lovește valul și abia te ții pe picioare, este o situație periculoasă. Nu este nicio distracție.”

Pentru cei mai mulți dintre noi, o zi la mare înseamnă relaxare. Pentru Gelu Vătămănescu, înseamnă vigilență. În timp ce turiștii urmăresc valurile de pe șezlong, el le citește ca pe un avertisment.

Salvamar-șef la Eforie și unul dintre cei mai experimentați oameni de pe litoral când vine vorba despre siguranța în apă, Gelu Vătămănescu (49 de ani) și echipa sa sunt cei care intervin atunci când câteva secunde fac diferența dintre o sperietură și o tragedie. După ani petrecuți cu ochii pe mare, a văzut de toate: furtuni care schimbă complet comportamentul valurilor, turiști care ignoră avertismentele și intervenții în care salvatorii și-au pus propriile vieți în pericol pentru a-i aduce pe alții înapoi la mal.

Vorbim cu Gelu Vătămănescu despre pericolele mai puțin cunoscute ale Mării Negre, despre greșelile pe care turiștii le repetă în fiecare sezon și despre ce înseamnă, de fapt, să ai responsabilitatea siguranței a mii de oameni în fiecare zi de vară.

Cum ați descrie drumul dvs. până la a deveni salvamar și ce v-a determinat să alegeți această meserie?

M-am născut aici, pe litoral. Din copilărie mi-a plăcut foarte mult marea și am învățat să înot aici. Drumul meu nu a fost unul simplu, pentru că viața te poartă uneori în direcții diferite. În timp însă, am ales să devin salvamar, dorindu-mi să ajut oamenii și să fac ceva util pentru comunitate și pentru turiști.

Ce presupune pregătirea reală pentru a deveni salvamar?

Pregătirea reală, să știți că nu este o pregătire grea. Este o pregătire în care totul se învață în timp.

Este ca la școala de șoferi. Când ești la școala de șoferi, nu ești un bun șofer, ești un începător. La fel este în toate meseriile. Când termini o școală, un curs, o formare, ești un începător.

După ce începi să profesezi și să lucrezi și să te lovești de realitatea meseriei, atunci începi să-ți dai seama că sunt lucruri pe care poate nu le-ai învățat și le înveți prin practică, iar totul diferă.

Teoria nu este același lucru cu practica. Da, primul ajutor și toate acestea sunt bune, sunt teorie. Dar când intri în apă să scoți un om, nu este ce se spune în cărți sau în caiete sau în cursuri. Este diferit.

Curenții sunt diferiți de la o zi la alta, oamenii sunt diferiți, panica oamenilor este diferită. Totul este un cumul de lucruri pe care le înveți profesând.

Cum arată o zi de lucru pe plajă?

Sunt zile foarte frumoase, zile foarte liniștite, în care turiștii fac ce vor pe plajă, marea este liniștită, nu avem nicio problemă. Mai sunt poate intervenții de prim ajutor, se poate întâmpla un stop cardiorespirator sau o persoană în vârstă, sau o persoană cu probleme cardiace, și intervenim pentru prim ajutor.

Dar mai sunt și zile grele, cu furtună și cu mulți oameni pe litoral, în care parcă nu se mai termină ziua de muncă și nimeni nu respectă nimic. Astea sunt zile foarte grele.

Care sunt responsabilitățile esențiale ale unui salvamar?

Pe lângă salvarea de la înec, adică intervențiile din apă, toate persoanele care au probleme, tensiune, se simt rău, vin la punctul de prim ajutor. Stau puțin la răcoare, li se oferă apă, li se ia tensiunea.

Dacă este nevoie, se sună la ambulanță, vine ambulanța de urgență, persoana este preluată și dusă la spital.

Și care sunt cele mai frecvente situații de risc?

Situațiile de risc sunt foarte multe. De exemplu, sunt oameni care se știu cu probleme cardiace și vin și stau mult în soare. Asta este o problemă, din start, din partea persoanei care se știe bolnavă și se expune la riscuri.

Sunt persoane care își lasă copiii nesupravegheați pe malul mării. Și marea este agitată. Sunt probleme, pentru că un copil mic se poate îneca foarte repede. Nu trebuie adâncime mare, se poate întâmpla și la un metru de apă.

Sunt foarte multe probleme și foarte mulți oameni inconștienți care cred că dacă intră în apă, cineva este obligat să-i scoată. Eu nu sunt obligat să risc viața mea, niciun salvamar nu este obligat să intre într-o situație în care își pierde viața.

Este latura mea morală să ajut, dar dacă viața mea este pusă în pericol, nu intru inutil în apă.

Care a fost cea mai periculoasă situație pe care ați trăit-o?

Cea mai periculoasă situație din câte îmi aduc aminte a fost când a murit un coleg de-al nostru, un salvamar.

Aceea a fost crâncenă, pentru că a murit înecat din cauza unui turist care a intrat în apă peste steagul roșu arborat. Când a ajuns la el, turistul era epuizat, s-a agățat de salvamar, l-a tras în jos și amândoi au ajuns la fund.

A fost o situație extrem de grea. Avem multe cazuri, părinți disperați, momente în care scoatem copii din apă, zile foarte grele. Dar sunt și zile frumoase, în care oamenii respectă indicațiile.

Din păcate, de cele mai multe ori nu se respectă avertismentele când marea este agitată.

Ce ar trebui să știe turiștii înainte să intre în Marea Neagră?

Cel mai important lucru este că dacă marea este agitată, cu valuri, nu este sigur să intri în apă. Pentru ei poate părea ceva frumos, vin valurile, te lovesc, abia stai în picioare, dar asta este o problemă reală.

Dacă te lovește valul și abia te ții pe picioare, este o situație periculoasă. Nu este nicio distracție.

Poate în ziua respectivă nu se întâmplă nimic, dar dacă se întâmplă un accident, se pot distruge familii. Și chiar și nouă ne pare rău de fiecare persoană pe care trebuie să o scoatem din apă fără să mai putem face nimic.

Există riscuri și când marea este liniștită?

Da, există. După furtună, chiar dacă marea pare liniștită, rămân curenți puternici. Este ca într-o ceașcă de cafea: dacă învârți lichidul, chiar dacă scoți lingurița, apa continuă să se miște. La fel este și marea.

Se liniștește la suprafață, dar în adâncime curenții continuă. Și oamenii cred că dacă nu mai sunt valuri, este sigur, dar nu este așa. Copiii și adulții pot fi trași de curenți foarte ușor.

De asemenea, sunt zile în care bate vântul dinspre uscat spre mare. Atunci sunt în pericol toți cei care sunt pe saltele gonflabile, cu colaci, cu mingi, cu fel și fel de obiecte gonflabile. Sunt împinși de vânt către apa adâncă și nu se mai pot întoarce.

Cum ar trebui să reacționeze cineva prins de curent?

Cel mai important este să nu se epuizeze. Să nu încerce să înoate contra curentului, pentru că se epuizează și ajunge la fund. Trebuie să rămână calm, să plutească, să stea pe linia de plutire, să respire și să aștepte ajutor.

Va fi văzut și salvat de salvamari sau de cineva care știe ce are de făcut.

Ce trebuie să facă cineva care vede o persoană în pericol?

Să anunțe imediat salvamarul cel mai apropiat sau să sune la 112. Să ceară ajutor de la persoane abilitate.

Pentru că dacă intervine cineva neantrenat, își riscă viața inutil și poate deveni și el victimă.

Un sfat esențial pentru turiștii de pe litoral?

Să asculte de îndrumările noastre. Nu suntem puși să stricăm concedii, nu suntem puși să nu le vrem binele. Le vrem binele, vrem să se distreze, dar cu limite.

Cu bun simț și cu respect pentru reguli.