Pictura e arta care ne colorează viața și care-i permite artistului să dea frâu liber imaginației și talentului său creativ. Caricatura e acel desen care te face să zâmbești larg. Lia Stănescu, artista care semnează ilustrațiile din cartea lansată la finele anului trecut, „Basme și povești din Scheii Brașovului și de pe alte plaiuri ardelene”, vorbește despre cum Brașovul și legendele sale au prins culoare sub pensula ei.
În primul rând suntem curioși să aflăm de ce te-ai orientat către caricatură și ilustrații pentru copii? Asta iți place să desenezi cel mai mult?
Caricatura și ilustrația de carte se potrivesc cel mai bine cu personalitatea mea. De aceea, știu că nu aș putea să desenez caricaturi fără eterna mea bună dispoziție sau ilustrații de carte fără să fi fost o fire copilăroasă. De altfel, așa cum fiecare dintre caricaturile mele spune o poveste, la fel, majoritatea ilustrațiilor mele sunt hazlii, asemenea unor caricaturi.
De ce caricaturi? Pentru că a fost urmarea firească a afinității mele pentru portrete, pe care am dezvoltat-o încă din timpul studiilor la liceul de arte plastice.
De ce ilustrații? Deoarece ilustrațiile sunt modul meu de a povești, la care mă pricep cel mai bine. Trebuie să admit că în copilărie, mai mult decât poveștile, m-au impresionat ilustrațiile lor.
Soțul tău, istoricul Alexandru Stănescu, a repoveștit basmele din Schei, iar tu le-ai dat culoare în două cărți de povești pe care orice brașovean ar trebui să le aibă în bibliotecă. Povestește-ne despre aceste proiecte. Au avut succes cărțile?
Cele două proiecte editoriale la care faci referire sunt volumul „Legende, basme și povești din Scheii Brașovului și de pe alte plaiuri românești”, realizat în parteneriat cu Biblioteca Județeană George Barițiu din Brașov în 2014, respectiv cartea „Basme și povești din Scheii Brașovului și de pe alte plaiuri ardelene”, realizată în parteneriat cu Asociația Culturală Libris Brașov, în 2015.
Proiectele noastre au pornit din dragostea lui Alexandru pentru tradițiile din Scheii Brașovului, unde s-a născut și unde își are rădăcinile din moși-strămoși. Devenind prin căsătoria noastră o fiică adoptivă a Scheiului, m-am molipsit și eu, ajungând să îndrăgesc foarte mult acest străvechi cartier al Brașovului.
Povestea colaborării cu soțul meu la realizarea cărților de povești este foarte frumoasă și s-a dovedit a fi de succes. Fiecare dintre noi a venit cu ingredientul propriu, completându-ne reciproc: Alexandru a făcut propunerile de proiect, a adunat poveștile, a scris și documentat povestirile istorice locale. La partea de lustratii mi-a oferit consultanță și documentare în privința costumelor tradiționale, a monumentelor, pentru o mai bună coerență a relatării. Prin aceste cărți, ne-am dorit să readucem în atenția publicului o parte din patrimoniul imaterial al comunității brașovene și anume legendele, basmele și povestirile românești care circulau în Schei și Brașovechi în urmă cu ceva mai bine de un secol. Poveștile recuperate sunt fie descoperite de etnograful scheian Gheorghe Pitiș, fie publicate în Gazeta de Transilvania sau culese în perioada recentă de la bătrânii din Schei.
În afara acestor două cărți, anul trecut am ilustrat și „Atlasul Tărâmurilor Fermecate și al Locurilor Magice din Basmele Românești”, care de asemenea poartă semnătură soțului meu, Alexandru Stănescu. A fost o mare onoare pentru noi ca toate cele trei proiecte propuse să fie alese pentru a fi finanțate de către juriul de experți ai Administrației Fondului Cultural Național (instituție subordonată Ministerului Culturii) , în urma unui concurs la care s-au prezentat concurenți de mare prestigiu, ca edituri ale unor institute de cercetare și universități, dar și edituri private de primă mărime din București, Iași sau Cluj-Napoca.
Cele trei cărți au fost realizate în numai patru luni, reprezentând durata proiectului. Însă cea mai mare provocare a fost pentru noi anul trecut, când, spre surprinderea noastră, am câștigat ambele proiecte propuse: cartea cu povești din Schei și Atlasul. În acest interval a trebuit să fim gata cu cărțile cap-coadă: de la primele ilustrații, editare și tipărire, lansare și diseminare și în plus să ducem la bun sfârșit alte acțiuni incluse în proiect: lecturi publice, proiecții de povești, ateliere de poveștit, dedicate părinților și bunicilor.
Avem satisfacția faptului că efortul nostru și al partenerilor noștri a dat roade, deoarece cărțile au avut un succes, atât pe plan local, cat și național și au fost deopotrivă apreciate de cei mici și cei mai în vârstă.
3. Cum a primit publicul cartea lansată anul trecut și ce planuri aveți în continuare. Mai sunt povești de strâns într-un nou volum?
Spre bucuria noastră, cartea a fost o reușită, ca dovadă, toate volumele aflate spre vânzare s-au vândut, iar anul acesta a fost tipărit un nou tiraj, de 1000 de exemplare. Deși în principiu cartea noastră se adresează copiilor, m-a impresionat foarte tare faptul că cititorii de toate vârstele și-au dorit s-o aibă. Aceștia au apreciat mai cu seamă ilustrațiile despre care mi-au spus că le amintesc de cele care înfrumusețau odinioară cărțile copilăriei lor.
Anul acesta avem în plan o nouă carte de povești, care se va prezenta în aceeași formulă, cu Alexandru Stănescu în calitate de povestitor, Asociația Libris, ca partener și bineînțeles, cu mine, în calitate de ilustrator. Poveștile au fost strânse deja și vor fi completate cu povestiri istorice despre personalități brașovene care au făcut faima comunității locale, povestiri documentate și scrise de istoricul nostru. Proiectul cărții a fost deja propus spre finanțare la AFCN și așteptăm nerăbdători rezultatul competiției.
4. Am văzut că unele personaje din cărți sunt reale. Ai făcut caricaturi ale junilor din Schei. Povestește-ne despre această experiență. Cum reacționează oamenii în general atunci când văd lucrările?
În toate cele trei cărți ilustrate de mine, anumite personaje din povești împrumută chipurile și locuitorilor cartierului Schei, mulți dintre ei fiind vecini, prieteni, rude și juni. Consider că acest ingredient dă și mai multă culoare locală și valoare cărții și un plus de acuratețe în recreerea universului imaginar al scheienilor.
Surprinșii mei sunt desigur măguliți și mândri că apar în carte, mai ales că întotdeauna le atribui roluri de perspectivă și de mare însemnătate în poveștile în care îi ilustrez. Unde mai pui că de obicei rămân cu fata cea mai frumoasă a împăratului, cu cel puțin jumătate de împărăție și pe deasupra, îi asigurăm că vor trăi fericiți până la adânci bătrâneți! Cel mai amuzant este că au existat cazuri de persoane foarte satisfăcute că s-au recunoscut în carte, fără să fi fost vorba despre ele… Apoi nu ne putem plânge de lipsă de originalitate la lansările de carte, unde invitații noștri au privilegiul de a vedea în carne și oase personajele din carte: prinți, prințese, regi și regine.
Participi la întâlniri cu copiii în care le prezinți vechile tradiții brașovene povestite în carte. Ce deschidere ai observat din partea lor fata de acest subiect, de cărțile de povești și de ilustrații?
La întâlnirile mele cu cititorii cei mici, povestesc despre costumul tradițional din Schei, purtat de personajele din cărțile mele. Am fost foarte, foarte plăcut surprinsă de reacțiile copiilor. Sunt foarte dornici să afle lucruri noi despre orașul în care trăiesc și sunt impresionați de măreția tradițiilor și a personalităților despre care află de la mine. La aceste ateliere cu copiii aduc întotdeauna cu mine un buzdugan de june din bronz și brâul tradițional de femeie din Schei, cu paftale de argint aurit și pietre semiprețioase. Sunt încântați să recunoască aceste elemente în cărți si să le cunoască povestea. M-a bucurat să aflu că le plac mai cu seamă ilustrațiile mele, cu care îi atragem către lectură.
De ce crezi că e important să le citim copiilor dintr-o carte tradițională în loc să le arătăm desene pe tabletă spre exemplu?
Datorită legăturii care se creează între cititor și cel care ascultă, copiii dobândesc o memorie bună și își dezvoltă imaginația. Poveștile reprezintă pentru copii deschiderea unei ferestre spre un alt univers decât cel restrâns, familial. Intră astfel într-o lume populată cu eroi, cu persoanaje din cele mai diverse, care promovează valori pe care le regăsim în lumea reală: Binele, Hărnicia, Dreptatea, Răsplata cuvenită etc. Prin urmare poveștile contribuie la educația copiilor și la însușirea de către aceștia a valorilor general umane. Lectura unei cărți de povești are și rolul de a stârni plăcerea de a citi în rândul copiilor și face parte, de cel puțin 300 de ani, din cei șapte ani de acasă, cum este numită adesea educația primită în mediul familial.
Pe pagina ta de facebook, Caricaturile Liei, am văzut lucrările tale impresionante. Cui faci caricaturi? Prietenilor, cunoscuților? Ți se cere des să faci caricaturi și cum reacționează oamenii fată de acest gen de artă?
Primele caricaturi le-am desenat pentru frații mei, prieteni, apoi am trecut mai departe la colegii colegilor, șefii șefilor, ajungând să imortalizez inclusiv persoane publice. Caricaturile mele au ajuns la mare căutare pentru că foarte multă lume consideră că sunt o idee bună de cadou. Reacțiile sunt în 90% din cazuri cele așteptate, adică lucrările mele sunt primite cu un zâmbet larg ori cu un hohot de râs generos. În cazul neinspirat, când o caricatură ajunge la un sărbătorit neînzestrat cu simțul umorului, atunci e foarte posibilă o reacție mai puțin dorită.
Care este caricatura ta preferată din cele pe care le-ai realizat până acum?
Sunt vreo trei caricaturi care mi-au rămas în minte pentru că au fost niște cereri mai neobișnuite și m-am distrat teribil desenându-le. Una dintre cele mai amuzante caricaturi a fost făcută de colegii unei domnișoare care fusese constrânsă să își dea demisia de la locul de muncă. Mi-au cerut să o desenez amenințătoare, într-un costum mulat de piele și cu un bici în mână, iar la picioarele ei, mici și înghesuiți după tocul înalt al cizmei, cei doi șefi ai săi, tremurând de frică și cerșind îndurare. Surprinsa s-a declarat pe deplin răzbunată.
Urmează vreo prezentare de carte sau un alt eveniment de care trebuie să știm și la care să luăm parte în viitorul apropiat?
Dacă vom câștiga proiectul de finanțare pentru noua carte de povești, atunci următoarea lansare de carte urmează să aibă loc în luna octombrie a acestui an. Între timp, pregătim ateliere de ilustrații de carte și seri de povești, la sediul Uniunii Junilor, din strada Prundului nr. 1, care a fost inaugurat recent. Dar vă ținem la curent!
Unde găsim cărțile „Basme și povești din Scheii Brașovului și de pe alte plaiuri ardelene” și „Legende, basme și povești din Scheii Brașovului si alte plaiuri românești”?
Prima poate fi găsită exclusiv la partenerii noștri de la librăria St. O Iosif. Cealaltă poate fi împrumutată sau consultată la bibliotecă, deoarece toate exemplarele au fost distribuite gratuit beneficiarilor din cadrul proiectului.
Interviu realizat de Theodora Ștefan,
Redactor șef Zile și Nopți Brașov
