Pe scurt, ce sunt Junii Brașovului?
„Junii Brașovului sunt păstrătorii tradițiilor și obiceiurilor vechii comunități românești. Aceștia trăiau în cartierele Șchei și în Brașovul Vechi. Junii nu sunt un ansamblu folcloric, ei sunt cetățeni ai Municipiului Brașov, care duc mai departe moștenirea culturală, brașoveană. Junii sunt grupați în șapte cete organizate ca societăți, fiecare având președinte, vicepreședinte și comitet. Fiecare ceată are un steag propriu pe care apare un june din respectivul grup și un personaj istoric cu excepția Junilor Tineri, care are pe steag clădirea Colegiului Național Andrei Șaguna. Așa au fost impuse prin tradiție. Fiindcă junii sunt mândri de originea lor românească, pe steagurile lor apar voievozi ca Mihai Viteazu, domnitori ca Alexandru Ioan Cuza și personalități ca Andrei Mureșeanu“.
De când există obiceiul junilor, la Brașov?
„Obiceiul Junilor este vechi, dar apare prima dată atestat în 1728, ca o datină din bătrâni. Grupul de tineri sau de juni apare încă din Antichitate și Evul Mediu, în comunitățile locuite de români, dar adevărații juni sunt numai cei din Brașov, pentru că însuși cuvântul june a fost specific doar comunității brașovene. Fiind mai cunoscuți decât alte grupuri din Transilvania, aceștia au fost un model pentru cetele de feciori juni din Transilvania, care au adoptat numele de juni. Grupurile de juni căsătoriți s-au format majoritatea în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului XX“.
Cum a rezistat acest obicei în timp?
„Obiceiul Junilor din Șcheii Brașovului, a evoluat sub oblăduirea și cu sprijinul Parohiei Bisericii Sfântul Nicolae, care i-a organizat pe juni într-o companie cu regulament strict în ceea ce privește disciplina. Influența bisericii asupra obiceiului, poate fi observată și azi în anumite momente din cadrul sărbătorilor junilor, de exemplu în Duminica Paștilor, în Piața Unirii are loc investirea șerjilor, Junilor Tineri, de către preotul paroh de la Sfântul Nicolae, care citește lista junilor din acel an și le înmânează conducătorilor junilor tineri, simbolurile funcției lor, adică buzduganele, rujile și lentele de vătaf, armaș mare, armaș mic și sutaș“.
Cine și cum poate deveni june brașovean?
„Poate deveni june, orice tânăr cetățean al Brașovului care iubește tradițiile vechilor brașoveni, ale junilor și dorește să se implice alături de junii tineri și junii înaltei cete, în păstrarea tradițiilor și obiceiurilor din Șcheii Brașovului și Brașovul Vechi. Pentru a intra în ceata Junilor Tineri aceștia au nevoie de o recomandare facută de un june, trebuie să citească regulamentul, să îl ia la cunoștință și să semneze o declarație de adeziune la acest grup. Cererea este discutată în comitet și poate fi acceptată sau respinsă în funcție de recomandare , de conduita tinerilor și de mărturia celor care îi cunosc“.
Parada călare este „preferata“ publicului. Ce presupune aceasta de fapt?
„Junii sunt cunoscuți mai ales pentru parada călare care are loc în fiecare an, în Duminica Tomii și care a devenit cel mai însemnat eveniment cultural al comunității brașovene. În trecut, parada călare avea loc în miercurea Paștelor și alaiul junilor se oprea în dreptul porților Ecaterina și Șchei, de unde junii urcau spre Groaveri și spre actuala strada Curcanilor. În mitul urban spunea că dacă un june ar reuși să intre în oraș și să înconjoare Casa Sfatului atunci toată cetatea ar cădea în mâna românilor. Din acest motiv autoritățile nu lăsau ca obiceiul să treacă de zidurile cetății. Astfel, prima dată când junii au defilat călare prin burgul săsesc a fost în miercurea Paștilor din anul 1919. Prin urmare în acest an sărbătorim 100 de ani de când junii coboară în cetate și ocolesc casa sfatului, pentru a afirma în fața tuturor drepturile românilor și stăpânirea asupra orașului. Obiceiul junilor, mai ales parada călare erau îndrăgite de brașovenii din toate etniile, care se grupau pe platoul din fața Liceului Șaguna așteptând să treacă junii, fiindcă și în perioada stăpânirii habsburgice și a Imperiului Austro-Ungar, obiceiul a fost apreciat de autoritățile locale și de cetățenii de toate etniile, ale Brașovului“.
Înafară de Parada Călare, ce obicei mai regăsim în rândul Junilor Brașovului?
„Obiceiul stropitului din lunea Paștilor a fost atestat în 1741 pentru prima dată ca fiind un obicei vechi. Acesta a fost interzis o perioadă de către magistrat pentru că o fată din Șcheii Brașovului suferise un accident. Deoarece obiceiul plăcea, iar tinerii nu dădeau să renunțe la colindatul cartierului și la stropirea fetelor cu apă, Biserica Sfântul Nicolae a încreștinat acest obicei în felul următor: junii tineri au fost organizați în trei cete, care colindau cartierul, însoțiți de lăutari ce cântau la vioară și cobză, oprindu-se la fiecare dintre troițele întâlnite unde cântau Troparul Învierii și spuneau „Hristos a Înviat!“, în limbile neogreacă, slavonă și română, apoi intrau în casele fetelor unde erau invitați să ciocnească un ou roșu și să bea un păhărel de rozol. Dacă se simțeau bine jucau și o horă sau o sârbă în curțile fetelor. Pentru a evita viitoarele incidente, junii au început să stropească fetele cu parfum închis în recipiente mici în formă de buzdugan. Dintr-un obicei popular, Mersul Junilor cu Stropitul a devenit un obicei urban strict reglementat, aflat sub oblăduirea bisericii. Din acest motiv el a fost numit „Mersul junilor după ouă roșii“.
Ce semnifică Junii pentru Brașov?
„Junii brașoveni sunt astăzi emblema orașului, iar purtarea costumului de june este rezervată numai membrilor societăților de juni. Cei care devin membrii ai cetelor de juni trebuie să împărtășească valorile tradiționale promovate de aceștia. În plus, trebuie să îndeplinească toate ritualurile care fac parte din obicei și să păzească sfințenie tradiția. Obiectivele societăților de juni sunt colaborarea frățească, respectul reciproc, promovarea credinței creștine și a valorilor specifice confesiunii ortodoxe“.
În toate aceste obiceiuri ale junilor, femeile au vreun rol? Care ar fi acela?
„Rolul femeilor în obiceiul junilor este mai puțin vizibil, dar au și ele parte de evenimente dedicate mai ales lor, cum ar fi mersul junilor la stropit, și jocul strămoșesc la care junii scot la joc fetele nemăritate din cartier. Fetele și tinerii promovează și conservă cele șase dansuri și jocuri pe care trebuie să le știe orice tânăr pentru a se integra în comunitate: hora junilor, ardeleana, brâul, breaza, sârba și brașoveanca“.
Din experiența dumnevoastră de-a lungul timpului în Societatea Junilor, ce lucruri ați învățat?
„Experiența mea ca june roșior, purtător de cuvânt și secretar al junilor, mi-a oferit prilejul de a vedea cât de greu se păstrează patrimoniul cultural al unei comunități doar prin eforturile particularilor. De asemenea, mi-am întărit convingerea că tradiția junilor va merge mai departe pentru că place și pentru că le oferă brașovenilor și turiștilor o idee despre vremurile de prosperitate de care s-au bucurat românii din Brașov în Evul Mediu și în Epoca Modernă. Obiceiul exercită o mare fascinație, pentru că prin costume și prin fastul etalat inclusiv în echipamentul cailor, junii păstrează memoria unei comunități care a fost mereu modernă și înaintea aproape a tuturor comunităților românești din Transilvania și Regat“.
Interviu realizat de Xena Mircea, Redactor-șef Zile și Nopți Brașov
Credit foto: Primăria Brașov, Andrei Paul
