În timp ce suntem distruși în urma tragediei de la Notre Dame, uităm să aruncăm o privire contemplativă, dar și de admirație Bisericii Negre, din Brașov. Incendiul care a cuprins-o în 1689, a distrus tot ce avea aceasta în interior. Mai mult de atât, tragedia a inclus pierderea multor vieți. Biserica Neagră nu a primit niciodată donații de 1 miliard de euro. În prezent, aceasta se află în renovări și are 300.000 de vizitatori pe an.
Pietre de temelie ale poveștii Bisericii Negre
Stăm de vorbă cu Steffen Schlandt, organistul Bisericii Negre, care începe povestea lăcașului de cult cu faptul că între Brașov și Feldioara a existat o rivalitate în secolul al XIII-lea. „La Feldioara a existat cetatea Cavalerilor Teutoni, iar Brașovul a dorit să-și impună autoritatea, inclusiv prin construcția unei biserici de mari dimensiuni, a cărei construcție a început în 1383. Construcția a durat în jur de un secol, aproximativ până în 1470. Aceasta a fost o biserică catolică ridicată de sași cu forțe locale. Până în 1542, s-a păstrat ritul catolic, iar odată cu Johaness Honterus, de la Brașov a pornit și mișcarea protestantă în Transilvania, prima slujbă fiind serbată în limba germană, în 30 octombrie 1542“, povestește acesta.
Cheia muzicală a povestitorului
Steffen Schlandt se declară norocosul servitor care este capabil să permită muzicii bisericești să ajungă la urechile și sufletele oamenilor. „Biserica este casa mea, locul unde am crescut și cu care mă identific, locul în care încerc să intru în contact cu mulți oameni și să formez o comunitate cu care să avem parte de experiențe care să ne împlinească“, ne spune el.
Arzând interiorul până la ziduri, în vorbirea curentă s-a încetățenit denumirea de „Biserica Neagră“, în special în secolul al XIX-lea
Organistul ne spune că marele incendiu din 21 aprilie 1689 a schimbat aspectul orașului și al bisericii, orașul medieval fiind în cea mai mare parte distrus. „Reconstrucția s-a produs în stil baroc în ceea ce privește arhitectura caselor. În cazul bisericii, s-a optat pentru o reconstrucție cu accent pe partea gotică, puține elemente fiind într-adevăr baroce. În marele incendiu a ars altarul principal, s-au topit clopotele, a ars orga și a fost distrus tot interiorul“, susține Steffen.
Incendiul, o pedeapsă de la Dumnezeu pentru omenire, cu scopul de a regăsi calea cea dreaptă
Incendiul a fost văzut de comunitatea evanghelică drept o pedeapsă de-a lui Dumnezeu, cu scopul de a-i îndemna pe oameni să găsească din nou calea cea dreaptă. „Reconstrucția a durat multe decenii, doar în secolul al XIX-lea putem considera că patrimoniul s-a completat definitiv prin construcția orgii și a marelui altar, ambele în stil neo-gotic, dar și prin expunerea covoarelor turcești de rugăciune, în sec. XX“, ne spune, cu exactitate, muzicianul.
Orice incendiu e o pierdere, important e să nu ștergi cu buretele trecutul
Steffen susține că cu fiecare incendiu, cu fiecare pierdere a unui patrimoniu, se închide o fereastră care a fost deschisă timp de secole, se pierd obiecte, se pierd amintiri, se pierde identitatea și se pierd oportunități, pentru că dacă e distrus complet, nu mai ai șansa să experimentezi ce puteai înainte. „Scopul principal este să rămână ceea ce a fost în acel loc, fiindcă acel loc are deja o amprentă, care s-a pus de secole. Nu putem să ștergem cu buretele tot ce a fost, trebuie să îi vedem și istoria, asta face parte din întreg“, afirmă el.
17 aprilie 2019, 180 de ani de la construcția orgii Bisericii Negre
Organistul ne prezintă o diferență între Notre Dame și Biserica Neagră. „Orga de la Notre Dame a fost actualizată permanent de către cei mai mari și celebrii constructori din Franța. Este o operă ce s-a născut de secole. La Biserica Neagră, orga este neschimbată de 180 de ani, nealterându-i-se stadiul inițial. Construcția orgii Bisericii Negre a dus la un sentiment de mândrie pentru brașoveni. A devenit un simbol al comunității și al cântării spre lauda lui Dumnezeu, dar și un obiect artistic cu care s-a putut mândri Biserica Neagră“, ne spune acesta.
Muzica religioasă trezește dorul din noi toți
Muzica de orgă este aproape în totalitate muzică religioasă. „Muzica religioasă, de obicei, atinge oamenii în zona în care nu o pot explica, dar care reflectă dorința și dorul lor de Dumnezeu. Chiar dacă ești ateu, tu îți dorești să existe acel lucru divin, care este deasupra vieților noastre lumești, de fapt există un dor în noi toți“, afirmă Steffen Schlandt, organistul Bisericii Negre.
Ioana Mircea – Redactor-șef Zile și Nopți Brașov
