Un paradis clădit pe constrângere: forța de muncă ascunsă din spatele unei super-vile romane

Super-vilă romană – Un paradis clădit pe constrângere.

O piscină de 60 de metri, 98 de spații și o posibilă legătură cu împărăteasa lui Nero. Un nou documentar în două părți se întreabă cine a făcut toate acestea posibile.

„Pompeiul antic: Secretele Vilei Oplontis” va avea premiera la Viasat History, pe 12 octombrie, la ora 23:10.

Frescele sunt orbitoare. Grădinile au fost concepute pentru a impresiona. Piscina privată se întindea pe aproximativ 60 de metri. Colaboratoarea Anthea Nardi remarcă faptul că nici măcar complexele termale din Pompei nu dispun de o piscină atât de mare.

Villa Oplontis făcea parte dintr-o cultură a agrementului aristocratic din Golful Napoli, un echivalent roman al unui complex turistic exclusivist pentru cei extrem de bogați. Dar frumusețea sa spune doar jumătate din poveste.

Pe parcursul a două episoade, emisiunea investighează două mistere legate între ele. A fost această reședință de pe malul mării asociată cu Poppaea Sabina, a doua soție a împăratului Nero? Și ce ne dezvăluie aceasta despre costul uman al bogăției afișate de elita romană? Săpături recente, primele din ultimele decenii, aduc indicii noi. Doar puțin peste jumătate din vilă a fost scoasă la lumină, ea aflându-se sub șase metri de material vulcanic, de două ori mai adânc decât la Pompei.

Reședința de pe malul mării a lui Nero?

Vila, cunoscută și sub numele de Vila A sau Vila Poppaei, cuprinde 98 de încăperi, de la mici camere de serviciu până la piscină. Poppaea s-a născut în Pompei în jurul anului 30 d.Hr. și a fost împărăteasă din anul 62 d.Hr. până la moartea sa, în anul 65 d.Hr. Legătura ei cu vila este convingătoare, dar nu concludentă. O inscripție de pe o amforă care menționează numele lui Secundus, o persoană legată de familia Poppaea, plasează membrii gospodăriei sale în sfera de influență a rezidenței.

Aceasta nu dovedește însă că ea ar fi deținut vila sau că ar fi locuit acolo. Alte indicii sporesc misterul: păunii, un simbol roman al puterii feminine, apar peste tot în fresce, iar în 1975 a fost descoperit un bust de marmură al unei femei care ar fi locuit acolo, însă identitatea acesteia rămâne necunoscută. Documentarul examinează, de asemenea, dovezi conform cărora Nero și Poppaea au vizitat Pompei, probabil după cutremurul din anul 62 d.Hr. Unul dintre colaboratori consideră plauzibil ca aceștia să fi petrecut o noapte la vilă.

Scandal și reputație

Scriitorii antici, în special Tacitus, o descriu pe Poppaea ca fiind ambițioasă și șocantă. Se spunea, de asemenea, că se scălda în lapte de măgar. Seria întreabă în ce măsură acest portret poate fi considerat de încredere.

Camere concepute să rămână ascunse

La est de atrium, un peristil decorat cu „dungi de zebră” caracteristice pare să fi fost un centru de activitate pentru sclavii vilei. Acesta era înconjurat de dormitoare, o latrină și un mic altar, iar un tunel ducea din zona de serviciu către terasele orientate spre țărm. Unii cercetători sugerează că dungile ajutau servitorii să se orienteze prin zonele de lucru, fără a fi văzuți de oaspeți. Aceasta este o interpretare, nu un fapt dovedit. Totuși, ea ilustrează modul în care funcționa luxul roman: serviciul trebuia să fie eficient, dar în mare parte invizibil.

Costul uman

Cercetătorii estimează că aproximativ 10% din populația Imperiului Roman ar fi fost în sclavie, estimările ajungând chiar și la 20%. Dr. Seth Bernard, care apare în serial, sugerează că în zona Golfului Napoli procentul ar fi putut ajunge la 30-40%. Studiul său recent, publicat în revista „Past & Present”, susține că munca sclavilor a constituit o sursă principală a prosperității orașului Pompei.

Folosind un model probabilistic, studiul estimează că proprietarii de sclavi primeau aproximativ șase milioane de sesterți pe an din exploatarea sclavilor. Studiul subliniază că acesta este un model, nu o valoare totală măsurabilă direct. Dreptul roman trata sclavii drept proprietate.

Potrivit dr. Bernard, au fost găsite cătușe și lanțuri în încăperile de la subsol ale unor vile, iar o persoană care a murit în timpul erupției era încă legată cu lanțuri de pământ. Cu toate acestea, sclavia nu era uniformă: unii sclavi și-au câștigat libertatea, iar Casa Vettilor din Pompei era deținută de doi foști sclavi.

Villa B: o diviziune socială înghețată

La Villa B, situată în apropiere, la 300 de metri de vila principală, arheologii au descoperit sute de amfore pregătite pentru o nouă recoltă de vin. Într-una dintre camere au găsit rămășițele a 54 de persoane care au murit în urma erupției și care par să fi așteptat să fie salvate. Acestea zăceau împărțite în două grupuri distincte. Bijuteriile și monedele găsite lângă ele au susținut interpretările conform cărora erau prezente diferite grupuri sociale.

Bunurile personale nu reflectă în mod fiabil statutul juridic, dar oferă o imagine rară a inegalității în momentul crizei. Când Vezuviul a erupt, ierarhia socială nu a dispărut. Cine a putut scăpa și cine nu?

La aproape 2.000 de ani de la erupție, Oplontis rămâne un loc în care frumusețea și brutalitatea coexistă.

„Pompeiul antic: Secretele Vilei Oplontis” va avea premiera pe 12 octombrie, la ora 23:10, exclusiv la Viasat History.

Printre experții care au contribuit la realizarea emisiunii se numără dr. Seth Bernard, dr. Megan Armstrong, dr. Sophie Hay, Anthea Nardi, dr. Giuseppe Scarpati, dr. Arianna Spinosa și dr. Gabriel Zuchtriegel.