Rezumat
A început încă din copilărieConsecvență, muncă și spirit de echipăSacrificiul personal uriașVersatilitatePerformanța presupune sacrificiiVictorii munciteȘcoala este școală, boxul este boxUn joc al mințiiÎmi place foarte mult să antrenez în aer liberInima și dorința de luptăRapid, clubul de sufletUn reper de performanță la nivel internațional
Născut în București, pe 13 august 1998, Ronaldo Pavel are 28 de ani și o viață întreagă dedicată boxului.
Parcursul său în lumea pugilismului a început la vârsta de doar 7 ani și jumătate. După o carieră de sportiv de performanță, la 19 ani și jumătate a făcut pasul către antrenorat.


Este absolvent al Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor (CNFPA) și antrenor atestat oficial. De 5 ani, Ronaldo Pavel este antrenorul principal al secției de box a Clubului Sportiv Rapid, pe care a transformat-o într-unul dintre cele mai performante colective de box din România.
Dincolo de carieră, Ronaldo Pavel este un familist convins. Pentru el, boxul și familia ocupă cea mai mare parte a timpului, iar din punct de vedere profesional nu își dorește nimic altceva: sportul reprezintă întreaga sa vocație.
Poate fi găsit pe Instagram: @Rocky Boxing Academy, TikTok: @CS Rapid București – Box, Facebook: Ronaldo Pavel.
A început încă din copilărie
Ai reușit să revitalizezi secția de box a Rapidului și ai fost desemnat cel mai bun antrenor de box din România în 2024 și 2025. Cum a început drumul tău în box și ce te-a determinat să alegi cariera de antrenor?
Drumul meu în box a început încă din copilărie, la vârsta de șapte ani și jumătate, când mi-am mințit părinții că merg la handbal, dar, de fapt, am ales boxul. Am simțit din start că sportul individual este locul unde îmi pot pune cel mai bine în valoare abilitățile. Eram o persoană puternică, cu multă energie, iar boxul a fost modalitatea ideală prin care mi-am canalizat această energie și prin care m-am disciplinat — lucru pe care nu cred că l-aș fi obținut într-un sport de echipă.
Am practicat boxul de performanță până la 19 ani, fiind campion național și component al Centrului Olimpic. Imediat după încheierea carierei de sportiv, am făcut pasul spre antrenorat. La început, am lucrat în săli de fitness, oferind antrenamente private, iar ulterior mi-am deschis propria academie. Momentul de cotitură a fost în urmă cu cinci ani, când cineva mi-a remarcat potențialul ca antrenor și m-a propus ca antrenor secund la Clubul Sportiv Rapid. Atunci a început cu adevărat visul meu de a deveni cel mai bun antrenor din România și de a lupta pentru o medalie olimpică.


N-a fost un drum ușor. Am preluat o secție de la zero, cu copii aflați la nivel de inițiere, fără trecut sportiv, într-o perioadă în care era o debandadă totală la club. Însă, prin implicare, dedicare și pasiunea mea imensă pentru box, am reușit să construim performanța pas cu pas. Dacă în 2022 și 2023 fiecare medalie adusă clubului după o lungă perioadă de pauză era o mare bucurie, până în 2024 am reușit să creez cel mai puternic lot de seniori din țară.
Aveam deja campioni naționali la toate categoriile de vârstă — de la cadeți, juniori și tineret, până la feminin —, motiv pentru care am fost desemnați cel mai bun club din România ca număr de medalii și nivel de performanță.
Anul 2025 a însemnat un record absolut pentru clubul nostru: la o singură competiție națională de seniori am obținut 12 medalii — dintre care 6 titluri de campion național din cele 10 posibile, 4 de vicecampion și 2 medalii de bronz. Este un rezultat istoric. Pe viitor, îmi propun să obținem medalii la Campionatele Europene și Mondiale, iar visul meu suprem rămâne acela de a aduce o medalie olimpică pentru România.


Consecvență, muncă și spirit de echipă
Care crezi că este secretul din spatele acestor rezultate?
Secretul din spatele acestor rezultate stă în consecvență, muncă și spiritul de echipă. Întotdeauna mi-am structurat strategia pas cu pas, împărțind obiectivele majore în pași mici, accesibili. Pentru mine, realizarea unui obiectiv mare este suma multor victorii mai mici obținute zi de zi în sală. Un alt element esențial a fost crearea unei comunități unite. Am transformat acest lot într-o adevărată familie. Le-am explicat sportivilor încă de la început că trebuie să tragem cu toții în aceeași direcție și să muncim cot la cot dacă vrem să facem performanță reală.
Totodată, ne-am impus o mentalitate de autodepășire: de la o competiție la alta, am vrut să fim mai buni decât am fost data trecută. Dacă în 2024 aveam trei campioni naționali la o competiție, la următoarea ne propuneam patru, apoi cinci, până când am ajuns la acel rezultat istoric din 2025, cu șase campioni naționali. Secretul este că nu ne mulțumim niciodată cu ce am obținut ieri, ci construim constant pentru ce urmează mâine.


Sacrificiul personal uriaș
Spune-ne un lucru pe care foarte puțini oameni îl cunosc despre meseria de antrenor de box. Ce presupune această profesie dincolo de ceea ce vede publicul?
Lucrul pe care foarte puțini oameni îl înțeleg este sacrificiul personal uriaș din spatele acestei profesii. Publicul vede doar gala, luminile reflectoarelor și momentele de victorie, însă meseria de antrenor înseamnă, înainte de toate, o renunțare la propria ta viață. Ca antrenor, ești implicat 100% în viața zecilor de sportivi din subordine, dar ajungi să te pui pe tine pe ultimul loc.
Din dorința de a face performanță, alegi de fiecare dată rezultatele în detrimentul tău, al familiei, al partenerului sau al propriilor plăceri. Eu, de exemplu, de-abia la 27 de ani am început să descopăr lucruri elementare despre mine — ce-mi place cu adevărat să mănânc, ce muzică îmi place, ce înseamnă să ies pur și simplu cu prietenii.
Toată copilăria și tinerețea mea au fost deconectate de la o viață socială obișnuită. Chiar și în afara sălii, totul gravita în jurul boxului; prietenii mei erau tot din sport și vorbeam tot despre obiective și performanță. Sacrifici cel mai prețios lucru: timpul. Timpul cu persoana iubită, cu părinții, dar și timpul cu tine însuți — răgazul de a-ți îngriji sănătatea, de a te odihni sau de a explora lumea. Să fii antrenor de performanță înseamnă să trăiești prin și pentru sportivii tăi, punându-ți propria viață în plan secund.


Versatilitate
Care este cea mai importantă calitate pe care trebuie să o aibă un antrenor de box pentru a forma nu doar campioni, ci și oameni puternici?
Cea mai importantă calitate a unui antrenor modern este versatilitatea — capacitatea de a se adapta la profilul unic al fiecărui sportiv, atât în ring, cât și în afara lui. Spre deosebire de abordarea de modă veche, unde antrenorul încerca să treacă toți sportivii prin matrița proprie, eu cred că un antrenor bun trebuie să fie flexibil.
În ring, acest lucru înseamnă să valorifici calitățile native ale fiecăruia: dacă un boxer are înclinație spre tehnică, îi dezvolți tehnica; dacă are forță, îi construiești un stil bazat pe putere; dacă este un boxer defensiv, lucrezi pe deplasarea în picioare și pe eschive. În viața de zi cu zi, psihologia și adaptarea sunt la fel de importante. Dacă ai un sportiv impulsiv, rolul tău este să îl temperezi și să îi oferi autocontrol.
Dacă ai un sportiv mai timid sau rezervat, îl ajuți să capete încredere și stăpânire de sine. Până la urmă, să formezi oameni puternici înseamnă să identifici nevoile fiecărui caracter în parte și să intervii exact acolo unde e nevoie pentru a scoate la suprafață cea mai bună variantă a acelui om.


Performanța presupune sacrificii
Din experiența ta, care sunt cele mai mari greșeli pe care le fac românii când vine vorba despre sport, mișcare și dezvoltarea copiilor prin activitate fizică?
Cred că marea problemă pleacă de la lipsa unei educații sportive de la o vârstă fragedă și de la sărirea etapelor fundamentale de dezvoltare. În primul rând, sportul ar trebui promovat printr-un proiect național direct în școli. Ar fi nevoie de seminare practice și teoretice — nu doar de box, ci de diverse discipline — prin care copiii să învețe de mici ce înseamnă nutriția corectă, disciplina, stilul de viață sănătos și ce sacrificii presupune performanța.
În al doilea rând, când vine vorba de inițierea copiilor, mulți părinți și antrenori fac greșeala majoră de a grăbi procesul și de a sări peste „abecedarul” mișcării. Un copil trebuie mai întâi să învețe să alerge corect, să facă gimnastică, să își dezvolte coordonarea și controlul corporal. Dacă luăm ca exemplu boxul, o greșeală frecventă este că unii antrenori îi pun pe copii să lovească direct, înainte să îi învețe deplasarea în picioare, poziția de gardă și echilibrul. Când sari peste pașii de bază, este imposibil să construiești o tehnică corectă și o dezvoltare fizică armonioasă pe termen lung.


Victorii muncite
Care sunt cele mai mari satisfacții pe care ți le oferă această meserie? Ce moment te face să simți că toată munca depusă merită?
Cea mai mare satisfacție vine din victoriile muncite — din acele momente în care stai la colțul ringului cu inima la gât și îți dorești din tot sufletul ca sportivul tău să iasă victorios. Publicul vede doar un meci de câteva minute, dar în spatele lui stau mii de ore de muncă și cel puțin 10 săptămâni de pregătire intensă, concepute special pentru acea confruntare. Bucuria imensă vine atunci când vezi progresul real: când un sportiv reușește să își ia revanșa în fața unui adversar care în trecut îl învinsese sau când transformă o medalie de argint de la o competiție anterioară într-un titlu de campion.
Sincer, satisfacția pe care o simt acum, ca antrenor, când îmi văd sportivii reușind, este mult mai mare decât orice bucurie pe care am trăit-o eu ca sportiv. Să vezi cum munca, strategia și credința ta în ei dau roade în ring este sentimentul care face ca fiecare secundă de sacrificiu să merite din plin.


Școala este școală, boxul este box
Ce sfat ai oferi unui tânăr care își dorește să urmeze o carieră în box și să facă performanță în acest sport?
Cel mai important sfat pe care i l-aș da este să fie extrem de organizat și prezent 100% în ceea ce face. Recunosc că eu însumi, când eram sportiv, eram destul de dezorganizat, dar timpul m-a învățat că pentru a face performanță ai nevoie de un echilibru strict. Trebuie să înveți să nu amesteci lucrurile: școala este școală, boxul este box, iar viața personală — partenera, familia, prietenii — are locul ei bine definit. Când intri în sala de antrenament, toate celelalte probleme trebuie să rămână la ușă.
Dacă ești la antrenament și gândul îți zboară 20% la altceva, nu mai ești prezent 100% și nu vei da randament maxim. La fel, când ești cu persoana iubită sau cu familia, fii prezent acolo și oferă-le atenția ta deplină. Nimic nu se face cu jumătăți de măsură. Sfatul meu practic este ca un tânăr sportiv să își pună programul pe hârtie, să își prioritizeze activitățile și să înțeleagă că disciplina înseamnă concentrare totală pe ceea ce faci în momentul respectiv. Doar așa poți deveni o variantă mai bună a ta de la un antrenament la altul.


Un joc al minții
Mulți oameni cred că boxul este un sport dur și violent. Ce le-ai spune celor care nu au practicat niciodată un sport de contact, dar sunt curioși să încerce?
Boxul este, într-adevăr, un sport de contact, dar este departe de a fi o simplă manifestare a violenței. Dincolo de forța fizică, boxul este în primul rând un joc al minții, o confruntare strategică și psihologică în care fiecare mișcare și fiecare pas trebuie gândite cu precizie. Nu degeaba i se spune «scrima cu pumnii» — regula de aur este că, în timp ce o mână atacă, cealaltă protejează. Iar pentru cei care se tem de duritatea lui, trebuie să știe că, într-un cadru organizat și profesionist, totul este riguros calculat.
Nimeni nu te va pune, ca începător, în ring să faci sparring-uri dure cu sportivi avansați — doar un antrenor iresponsabil ar face așa ceva. Procesul este treptat: până nu îți însușești «abecedarul» boxului, tehnicile de apărare și poziționare, lucrezi doar pe simulări de meci, în condiții de deplină siguranță. Abia când ești pregătit fizic și mental treci la etape superioare, dar chiar și atunci totul este sub control. Boxul te învață respectul, stăpânirea de sine, disciplina și îți oferă o încredere uriașă în propriile forțe. Este o formă extraordinară de educație fizică și mentală.


Îmi place foarte mult să antrenez în aer liber
Cât de importantă este pregătirea în afara sălii? Îți place să te antrenezi și în aer liber? Dacă da, ce locuri din București recomanzi pentru pregătire fizică?
Pregătirea în afara sălii este absolut esențială. Antrenamentele în aer liber ne ajută enorm pe partea de oxigenare și rezistență aerobă.
În box, când lucrezi la un puls foarte ridicat, doar o condiție fizică excelentă îți permite să-ți păstrezi luciditatea și să iei deciziile corecte în fracțiuni de secundă. În plus, cu cât ești mai bine pregătit fizic, cu atât absorbția loviturilor este mai ușoară și poți genera o forță mai mare în propriile atacuri. Mie îmi place foarte mult să antrenez în aer liber.
Fiind la Rapid, locul nostru de suflet și principala noastră zonă de pregătire exterioară este Stadionul Rapid-Giulești. Acolo facem alergări de volum pe timp, sprinturi pentru dezvoltarea vitezei, iar pe tribunele stadionului facem urcări pe scări pentru a încărca și întări picioarele.
Ca recomandări pentru oricine dorește să facă pregătire fizică de calitate în București, stadioanele cu piste de atletism sunt ideale. Dacă nu aveți acces la un stadion, parcurile mari din Capitală sau orice suprafață destinată alergării sunt opțiuni excelente pentru a vă dezvolta rezistența.


Inima și dorința de luptă
Din perspectiva unui antrenor care a ajuns în vârful clasamentului național, ce crezi că îi caracterizează pe sportivii români? Care sunt punctele lor forte și unde mai avem de recuperat?
Sportivii români au o calitate nativă extraordinară: inima și dorința de luptă. Românii sunt extrem de pasionați, inimoși, au determinare și acel «sânge în instalație» de care ai nevoie când intri în ring. Din punct de vedere al atitudinii și al spiritului de luptă, stăm foarte bine. Unde avem de recuperat? În primul rând, la capitolul știință și metodologie modernă de antrenament. Din păcate, mulți încă au rămas la metode învechite.
Astăzi, înalta performanță se face cu cifre și monitorizare: trebuie să știi exact în ce zonă de puls lucrează sportivul, cum îi construiești baza de oxigen, cum îi gestionezi efortul maximal și cum îi faci descărcarea corectă înainte de meci pentru a fi proaspăt. Un sportiv poate fi la vârful său de formă de cel mult două ori pe an, deși poate participa la 20 de competiții. Dacă nu știi să îți segmentezi obiectivele și să prioritizezi competițiile majore, îl suprasoliciți.
În al doilea rând, mai avem de lucrat la analiza tactică, refacere și disciplină organizatorică. Este esențial să știi să analizezi un adversar și să adaptezi strategia în funcție de el — să nu lași un boxer tehnic să intre în jocul de uzură al unui adversar agresiv. De asemenea, recuperarea după efort este la fel de importantă ca antrenamentul în sine. Dacă combinăm inima și determinarea sportivului român cu o metodologie modernă, științifică și o organizare riguroasă, putem domina fără probleme la nivel internațional.


Rapid, clubul de suflet
Privind în urmă la parcursul tău, de ce ești cel mai mândru: de titlurile personale, de rezultatele clubului sau de sportivii pe care i-ai format ca oameni?
Sunt cel mai mândru de oamenii pe care i-am format. Faptul că am putut pune umărul la educația lor, la copilăria lor și la evoluția lor ca caractere în societate — dincolo de titlurile și medaliile obținute — este cea mai mare realizare a mea. În al doilea rând, sunt incredibil de mândru de rezultatele Clubului Sportiv Rapid. Pentru mine, Rapid nu este doar un loc de muncă, este clubul de suflet.


Sunt rapidist de când mă știu, iar să fiu antrenor aici a fost visul meu încă din copilărie. Fiecare medalie adusă pentru acest club are o valoare emoțională uriașă. Iar în ceea ce privește premiile și titlurile mele personale ca antrenor, sigur că mă bucură, dar aleg să rămân mereu umil. Chiar dacă cifrele și rezultatele din ultimii ani spun că am fost desemnat cel mai bun antrenor din România, eu consider că am întotdeauna lucruri noi de învățat. Obiectivul meu nu este să mă compar cu alții, ci să fiu, de la an la an, o variantă mai bună a mea pentru sportivii mei.


Un reper de performanță la nivel internațional
Care sunt obiectivele tale pentru următorii ani și unde îți dorești să ajungă boxul de la Rapid sub conducerea ta?
Obiectivele mele pentru următorii ani sunt extrem de clare și ambițioase. La nivel național, îmi doresc să ne depășim propriile doborâri de recorduri de la an la an. Dacă în 2025 am acumulat 48 de medalii naționale, dintre care 28 de titluri de campion, ținta mea este să autodepășim acest nivel și să menținem Rapidul ferm în fruntea boxului românesc. Însă cel mai mare accent îl punem acum pe planul internațional.
Îmi doresc din toată inima să aducem la Rapid titluri europene și mondiale la nivel de seniori. Iar visul meu cel mai mare ca antrenor — marea mea miză — este calificarea sportivilor noștri la Jocurile Olimpice de la Los Angeles și aducerea unei medalii olimpice pentru România. Îmi doresc ca, sub conducerea mea, secția de box de la Rapid să devină nu doar cel mai puternic club din țară, ci un reper de performanță la nivel internațional.
» Interviu de GRUIA DRAGOMIR | FitBucurești


