Brâncuși, între lumină, zbor și tăcere, la Balkanik Festival #13

Brâncuși, între lumină, zbor și tăcere, la Balkanik Festival #13

„Forme care tac / Forme care luminează” aduce în Parcul Tei două intervenții contemporane inspirate de universul lui Constantin Brâncuși. În fiecare seară, între orele 21:00 și 23:00, instalația monumentală „Pasărea (care nu atinge pământul)” prinde viață prin video mapping și sunet.

În anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Balkanik Festival – Home of World Music #13 propune o întâlnire contemporană cu universul unuia dintre artiștii care au schimbat radical limbajul sculpturii moderne.

Între 28 și 30 august, în Parcul Tei, proiectul „Forme care tac / Forme care luminează – Constantin Brâncuși la Balkanik Festival” aduce în mijlocul festivalului două intervenții artistice care pornesc de la preocupări esențiale ale creației brâncușiene – căutarea esenței formei, verticalitatea, relația dintre materie și lumină, zborul, durata și tăcerea – și le traduc în limbajul instalației, al imaginii digitale, al sunetului și al experienței colective.

Proiectul este realizat în contextul programului „Brâncuși150”, dedicat aniversării a 150 de ani de la nașterea artistului și reinterpretării contemporane a moștenirii sale.

Pasărea (care nu atinge pământul)

Punctul central al proiectului este „Pasărea (care nu atinge pământul)”, instalație monumentală realizată de artista scenografă Raluca Pavel. Cu o înălțime de aproximativ 3,5 metri, lucrarea pornește de la forma aerodinamică a păsării și de la una dintre cele mai fertile teme ale creației lui Brâncuși: zborul.

De-a lungul mai multor decenii, de la Măiastra la seria Pasărea în văzduh / Bird in Space, Brâncuși a revenit asupra motivului păsării, concentrând progresiv forma și îndepărtând detaliile anatomice până când corpul recognoscibil devine elan, ascensiune și mișcare. În 1923, artistul ajungea la prima Bird in Space, iar versiunile realizate ulterior în marmură, bronz și ghips continuau cercetarea proporțiilor; nici cele nouă versiuni cunoscute în bronz nu sunt identice. În locul reproducerii unei păsări, Brâncuși urmărea sugestia zborului și natura esențială a formei.

„Pasărea (care nu atinge pământul)” continuă această întrebare într-un limbaj al prezentului. Instalația nu reproduce o lucrare brâncușiană, ci pornește de la principiul transformării realității recognoscibile într-o formă esențializată. Capul și aripile devin volume, goluri și suprafețe, iar structura verticală este construită pentru a exista în două ipostaze succesive.

În timpul zilei, Pasărea este un corp sculptural alb, mat, aflat în relație cu lumina naturală, vegetația și spațiul deschis al Parcului Tei. După lăsarea întunericului, începe transformarea.

În fiecare seară, între 21:00 și 23:00, Pasărea prinde viață

Vineri, sâmbătă și duminică, între orele 21:00 și 23:00, instalația este activată printr-un video mapping creat de artistul multimedia Adistu. Imaginea urmărește arhitectura sculpturii, îi accentuează volumele, pătrunde în golurile sale și recompune prin lumină forma fizică, astfel încât obiectul static capătă mișcare și durată.

Cunoscut pentru universurile sale experimentale construite la întâlnirea dintre geometrie fractală, structuri organice procedurale, inteligență artificială și imagine digitală, Adistu a realizat instalații de video mapping pe palate, biserici și turnuri medievale, în păduri și peșteri, dar și pe obiecte dintre cele mai neașteptate. Lucrările sale au fost prezentate în peste 20 de țări și în contexte precum Berlin Festival of Lights, Boom Festival Portugal și Anim’est.

La Balkanik, tehnologia devine un nou strat al sculpturii: lumina poate urmări conturul obiectului, îl poate fragmenta, prelungi sau face să pară că se desprinde de propria materie.

Experiența vizuală este însoțită de un univers sonor construit din sintetizatoare, sunete de păsări și texturi celeste, care extinde în spațiu senzația de ascensiune. Sunetul, imaginea și sculptura funcționează împreună, iar Pasărea trece de la prezența albă și tăcută a zilei la o apariție luminoasă și sonoră, care se transformă continuu în fața publicului.

Relația dintre formă, material și percepție se află chiar în centrul cercetării lui Brâncuși. Artistul a explorat sistematic posibilitățile lemnului, pietrei și bronzului, iar în seria Bird in Space concentrarea formei ajunge atât de departe încât pasărea aproape că dispare ca reprezentare, lăsând în urmă sugestia zborului.

În acest sens, folosirea video mapping-ului în proiect nu încearcă să „modernizeze” o operă a trecutului. Lumina devine un material contemporan de lucru, capabil să transforme percepția aceleiași forme de la o secundă la alta.

Masa Tăcerii: câteva momente în care festivalul ascultă

Cea de-a doua intervenție, „Masa Tăcerii”, mută reflecția dinspre obiect către public.

În mijlocul unui festival construit în jurul muzicii, ritmului și dansului, lucrarea creează un timp al încetinirii și al ascultării. Publicul este invitat să participe la un ritual colectiv de prezență în care atenția se deplasează, pentru câteva momente, de la spectacol către spațiul comun, către oamenii din jur și către sunetele care există deja în parc.

Tăcerea devine astfel material artistic și contrapunct al festivalului. După concerte, bass, fanfare, voci și mii de oameni aflați în mișcare, câteva minute de liniște pot modifica radical felul în care același spațiu este perceput.

Cele două lucrări funcționează împreună: Pasărea privește spre verticală și mișcare, Masa spre timp și prezență; una transformă forma prin lumină, cealaltă transformă spațiul prin tăcere.

Brâncuși privit dinspre 2026

Omagiul adus lui Constantin Brâncuși la Balkanik pornește de la o idee care apropie proiectul de însăși practica artistului: o formă vie poate fi cercetată din nou și din nou.

Brâncuși revenea asupra acelorași teme, modificând proporții, materiale și raporturi. Fiecare dintre variantele Bird in Space era pentru el o lucrare distinctă, rezultatul unei noi cercetări a formei, nu simpla reproducere a celei precedente.

Această metodă intră firesc în dialog cu filosofia Balkanik Festival, care de-a lungul celor 13 ediții a urmărit felul în care patrimoniul poate circula între generații și geografii și poate genera forme artistice noi. Muzicile tradiționale întâlnesc producția electronică, repertorii vechi sunt reinterpretate de artiști contemporani, iar practici transmise din generație în generație intră în conversație cu tehnologia și cultura prezentului.

„Forme care tac / Forme care luminează” îl omagiază astfel pe Brâncuși prin creație: sculptură, lumină, imagine digitală, sunet și participare transformă principiile sale într-o experiență construită pentru spațiul public și pentru publicul de astăzi.

Trei zile de muzici ale lumii, artă și întâlniri pe malul Lacului Tei

Proiectul Brâncuși face parte dintr-un program mult mai amplu al Balkanik Festival – Home of World Music #13, care are loc între 28 și 30 august în Parcul Tei, pe aproximativ 16.000 mp de spațiu verde, într-o ediție care extinde experiența festivalului de la scene până pe malul și pe apa Lacului Tei.

Pe Lake Stage urcă Ladaniva, Zdob și Zdub, Taraf de Caliu, Baba Zula, Shiran & Bakal, Bubliczki, Cümbüş Cemaat și Kristijan Azirović Orkestar, alături de premiera proiectului Romica Puceanu Reimagined, creat special pentru ediția dedicată moștenirii uneia dintre cele mai importante voci ale muzicii lăutărești urbane românești.

Festivalul începe chiar din oraș, cu un alai condus de Kristijan Azirović Orkestar din Obor până în Parcul Tei, iar în Poieniță muzica se construiește și spontan: Txana Ībã Huni kuin, reprezentant al comunității Huni Kuin din Amazonul brazilian, aduce sâmbătă cântece ceremoniale, rugăciuni și povești transmise între generații, urmate de un jam session cu invitați. Duminică, un Jam Session Lăutăresc îi invită inclusiv pe muzicienii din public să vină cu instrumentele și vocile lor și să intre în cerc.

În jurul muzicii, Parcul Tei devine pentru trei zile galerie, atelier, târg și loc de joacă: expoziții și instalații de artă contemporană, video mapping printre copaci, peste 45 de creatori și expozanți, demonstrații de meșteșugărie în argint, cupru, lemn și fier, talks, tarot și ghicit în cafea, gastronomie internațională și un program amplu pentru copii și familii.

Atelierele merg de la linogravură, colaj, pictură și modelaj în lut până la upcycling de bijuterii, caligrafie, pictură în nisip, baloane uriașe de săpun și jonglerie, iar pe Lacul Tei publicul poate ieși cu SUP-uri în cadrul activităților organizate de festival.

După ultimul concert, programul continuă prin Balkanik After Dark, cu două petreceri care duc muzicile festivalului mai departe în noapte.

În mijlocul tuturor acestor întâlniri, „Forme care tac / Forme care luminează” creează un alt ritm: unul în care publicul se poate opri pentru câteva minute, poate privi o formă schimbându-se în lumină sau poate descoperi cât de diferit sună un festival atunci când începi, pentru o clipă, să asculți liniștea.

Program

FORME CARE TAC / FORME CARE LUMINEAZĂ – CONSTANTIN BRÂNCUȘI LA BALKANIK FESTIVAL

28–30 august 2026
Parcul Tei, București

Pasărea (care nu atinge pământul)
Instalație: Raluca Pavel
Video mapping: Adistu
Activare multimedia: în fiecare seară, 21:00–23:00

Masa Tăcerii
Intervenție performativă colectivă

În cadrul Balkanik Festival – Home of World Music #13
The Sounds of Heritage. The Rhythm of Now.

Balkanik Festival – Home of World Music #13 are loc între 28 și 30 august 2026, în Parcul Tei din București.

The Sounds of Heritage. The Rhythm of Now.

Fondat în 2011 de Asociația Culturală Metropolis, Balkanik Festival a devenit primul mare festival din România care a construit o scenă durabilă pentru world music și patrimoniu viu contemporan. În fiecare an, festivalul reunește artiști și participanți din peste 20 de țări și transformă Bucureștiul într-un spațiu al diversității culturale și al bucuriei colective.

Forme care tac / Forme care luminează – Brâncuși Reimagined în cadrul Balkanik Festival – Home of World Music #13 este organizat de Asociația Culturală Metropolis, finanțat de Ministerul culturii. Video mapping by EPSON România.

Parteneri media: PRO TV, VOYO, Radio Guerrilla, Aici a stat, AGERPRES, Bookhub, Cărturești, CVLTARTES, CriticEyez, GenȘtiri, Happ.ro, Iconcert, InfoMusic, Observator Cultural, Revista BIZ, Romania Journal, 9AM, Kudika, Garbo, Spotmedia, Subversiv, Sunete, Trăiește Muzica, Utopia Balcanică, Zile și Nopți.

Pentru mai multe informații, urmăriți-ne pe Facebook, Instagram și pe www.balkanikfestival.ro.

Citește și acest articol Zile și Nopți -> Balkanik Festival #13 la start: muzicile lumii se întâlnesc pe malul Lacului Tei

Balkanik Festival #13 la start: muzicile lumii se întâlnesc pe malul Lacului Tei