POVEŞTI DIN BUCUREŞTI | RongoDesign – Interviu cu GABRIEL BARTA, fondator RongoDesign: “Un business se ridică cu oameni, nu cu eroi.”

RongoDesign – Interviu cu GABRIEL BARTA, fondator RongoDesign

“RongoDesign, materialul care nu se fabrică, ci se crește”, acesta a fost primul lucru care mi-a atras atenția la acest brand 100% românesc. Cum adică un material nu se fabrică, ci se crește? Sună aproape prea bine ca să fie adevărat.

În spatele RongoDesign se află Gabriel Barta, antreprenor cu un background în cercetare, care a transformat rigoarea științifică într-un avantaj competitiv. La aceasta a adăugat, după cum spune chiar el, o „încăpățânare constructivă”, esențială pentru a dezvolta și breveta în România un material obținut fără substanțe chimice și fără procese dăunătoare mediului.

Dar din ce este făcut acest material? Din miceliu – rețeaua de filamente a ciupercilor – crescut pe compost și transformat într-o alternativă sustenabilă la materialele convenționale. Vă invit să descoperiți în interviul de mai jos povestea unui business în care știința și creativitatea cresc organic împreună.

Povestea RongoDesign

Care este povestea RongoDesign, pe scurt, pentru cei care nu te cunosc?

Totul a început dintr-o întâmplare fericită, din pasiune pentru cafea și din faptul că dispunem de foarte mult zaț de cafea ca subprodus sau reziduu ce nu se valorifică și astfel am amestecat într-o caserolă niște zaț cu o ciupercă adusă din pădure. Apoi am uitat de ea câteva săptămâni într-o cameră ferită de lumina directă a soarelui și când am zărit-o, în loc de mucegai am găsit un material ușor solid la suprafață de o culoare albă superbă, care începuse să se usuce și să devină solid ca o placă/cărămidă și de aici a început călătoria noastră.

De acolo m-a urmărit o întrebare incomodă: de ce producem la nesfârșit polistiren, spume și plastic, materiale pe care planeta nu le poate descompune, ca să rezolvăm probleme pe care natura le rezolvă elegant de milioane de ani? Așa am pus ciupercile la treabă, mai exact miceliul, rețeaua lor de fibre , ca să transform deșeuri în materiale de construcții. Au urmat ani de cercetare, un brevet și un credit care m-au scos definitiv din zona de confort.

La finalul lui 2024 ieșea primul nostru panou acustic, RongoFoam; în mai 2025 câștigam locul 1 la „Românii sunt Antreprenori”. Astăzi RongoDesign nu mai e o idee, ci un material românesc care înlocuiește polistirenul, crescut, nu fabricat.

Opusul antreprenorului

Cum ai ajuns antreprenor? Ce job aveai când a apărut ideea?

Pe hârtie eram exact opusul antreprenorului; lucram ca tehnician la USAMV Cluj, în cadrul Facultății de Știință și Tehnologia Alimentelor. Ideea nu s-a născut dintr-un plan de afaceri, ci într-o cameră a locuinței mele și dintr-o curiozitate care nu mă lăsa în pace.

Momentul deciziei a venit când am refuzat o ofertă de a pleca într-un startup din Italia care voia să dezvolte exact zona asta. Am ales să rămân și s-o construiesc aici. Atunci am luat creditul, mi-am făcut propriul laborator și m-am oprit din „joacă” de acasă. Din clipa în care am pus banii pe masă, nu mai exista cale de întoarcere și cred că aceea a fost, de fapt, decizia care m-a făcut antreprenor, sau cel puțin m-a adus în această sferă atât de complexă.

Grijă față de mediului înconjurător

Ce este special la produsele RongoDesign?

Noi nu fabricăm materialul; îl creștem fără să folosim nimic chimic sau daunător mediului înconjurător. Miceliul leagă deșeuri agroindustriale, zaț de cafea, rumeguș, paie, tulpini de porumb într-un material 100% biodegradabil. Panoul nostru, RongoFoam, izolează termic și fonic la un nivel comparabil sau mai bun decât polistirenul, rezistă la foc și chiar îmbunătățește calitatea aerului din încăpere, în loc să o strice.

Am dus plăcile la teste în institute din Germania și Austria, iar reacția cercetătoarelor de acolo spune totul: le-am rugat să le rupă și nu le venea să creadă că, înăuntru, nu există nicio substanță chimică. Iar partea care surprinde cel mai mult: procesul nostru de producție e carbon-negativ, în loc să polueze, captează CO₂. Practic, am luat un material pe care toți îl credeau imposibil de înlocuit și am arătat că natura îl face mai bine.

Inovație și creativitate

Ce rol joacă inovația și creativitatea în afacerea ta?

Inovația e fundația și motorul care ne împinge înainte. Tehnologia e brevetată. După aproape 5 ani în care am testat, am greșit și am refăcut rețeta de zeci de ori. Dar creativitatea e cea care face produsul viu: pentru că turnăm materialul în matrițe, îi putem da aproape orice formă: valuri, prisme, texturi care imită piatra, totul într-un produs 100% natural, inspirat și din colaborarea cu natura.

Lucrăm chiar și la obținerea de pigmenți naturali, ca panourile să iasă colorate direct „din fabrică”, și am dus deja miceliul dincolo de construcții, în corpuri de iluminat, decorațiuni, chiar ambalaje pentru cosmetice, pe care le-am vândut unei companii din Italia. Nu avem un raft de produse standard; fiecare comandă se naște împreună cu clientul. Asta cred că e diferența dintre un material și un material care înseamnă ceva.

Cea mai mare provocare

Care a fost sau continuă să fie cea mai mare provocare?

Accesul la capital și birocrația din jurul finanțărilor. Avem brevet național și rezultate de laborator confirmate și totuși am primit refuzuri pe motiv că „proiectul nu e suficient de inovator”. La o finanțare pentru un grant consistent am contestat decizia, iar la reevaluare aceiași oameni au scris negru pe alb că din brevet „reiese că proiectul este inovator” și ne-au punctat mediocru la capitolul inovare.

A doua provocare e scalarea și obținerea certificărilor acreditate. Acum producem câteva sute de metri pătrați pe lună, dar un constructor mare are nevoie de volume pe care încă nu le pot acoperi datorită lipsei unui agrement tehnic acreditat. Încă căutăm intern un laborator/o instituție să ne ofere acest document. E puțin provocator, dat fiind faptul că tehnologia este nouă, inclusiv la nivel european.

Sunt companii care sunt în curs de acreditare, nefiind un standard european specific pentru acest tip de material. Toată povestea noastră de acum se învârte în jurul rezolvării acestor situații de o importanță semnificativă pentru pasul următor în evoluția noastră.

Încăpățânare constructivă

Ce calitate de antreprenor te-a ajutat cel mai mult?

Încăpățânarea, fără doar și poate, este o încăpățânare constructivă. Când un experiment eșuează în laborator, nu te superi pe el; te întrebi de ce și încerci altfel. Am tratat fiecare refuz de finanțare și fiecare lot de material care nu s-a legat cum trebuia ca pe o ipoteză infirmată, nu ca pe un eșec personal. Răbdarea asta de a o lua de la capăt fără să te lamentezi pe realitate e ceea ce m-a ținut în joc.

Un produs bun nu se vinde singur

Ce ai învățat și ce s-a schimbat în acești ani?

Cea mai mare lecție: un produs bun nu se vinde singur. Ca om de laborator și novice în ale antreprenoriatului, credeam naiv că dacă materialul e superior, lumea va veni singură la mine. Fals. A trebuit să învăț să vând, să comunic, să construiesc o echipă și să vorbesc limba investitorilor, nu doar pe cea a laboratorului.

M-am transformat din omul care voia să le facă pe toate singur în omul care a înțeles că un business se ridică cu oameni, nu cu eroi. Și am învățat să am răbdare cu piața: schimbarea unui material pe care industria îl folosește de zeci de ani nu se întâmplă peste noapte.

Partea „nevăzută” a ciupercii

Ce este miceliul și ce ai vrea să știe fiecare cititor despre el?

Miceliul e partea „nevăzută” a ciupercii, o rețea fină de fibre care crește în pământ sau în lemn și care, de fapt, e adevăratul organism; ciuperca pe care o culegem e doar fructul lui. În natură, miceliul e marele reciclator: descompune și leagă la loc, ca un lipici viu. Ce mi-aș dori să rețină fiecare cititor e că nu vorbim de o curiozitate de laborator, ci de una dintre cele mai ingenioase „tehnologii” pe care le-a inventat natura, extrem de rezistentă, ușoară și care, la final de viață, se întoarce în pământ ca hrană. Noi doar i-am dat o direcție și o formă.

Procesul de cercetare

Cum arată procesul de cercetare la RongoDesign și încotro mergeți? 

Am pornit de la peste 5 ani de cercetare în care am stabilit protocoale exacte; fiecare specie de miceliu e aleasă în funcție de produsul final. Până acum am realizat primul panou din miceliu din România și l-am dus în producție comercială sub numele RongoFoam, cu tehnologie brevetată. Mai departe, direcția e clară: o unitate de producție la scară industrială, monitorizată cu senzori pentru temperatură, umiditate și CO₂, în care două produse să ruleze constant și să înlocuiască polistirenul la aceleași dimensiuni. În paralel, extindem brevetul la nivel european și lucrăm la generația următoare: panouri colorate natural și cu finisaje noi și aplicabilitate mai largă.

Din gură-n gură

Cum vă faceți cunoscuți? Cum ajung clienții la voi?

Cel mai des, prin gură-n gură și prin presă, un material care „crește din ciuperci” stârnește curiozitate, iar curiozitatea aduce oameni. Competițiile contează enorm: după „Românii sunt Antreprenori” și după ce am câștigat și România ClimAccelerator 2025, am fost căutați de arhitecți, designeri de interior și dezvoltatori care țin la sustenabilitate. Mulți vin cu o problemă concretă,  o sală care răsună, un perete care trebuie izolat frumos și de acolo construim soluția împreună.

Avem deja clienți constanți și zeci de clienți noi, mulți din afara țării, și lucrăm la propriul website, cu obiecte de design și corpuri de iluminat. Practic, nu vindem de pe raft: oricine ne poate scrie, pentru că facem totul la comandă. Cine vrea un perete care arată bine, sună bine și are o poveste, ne găsește.

O formă nobilă de „descurcăreală”

Există ceva foarte românesc în ADN-ul businessului?

Da, clar, faptul că am construit ceva valoros pornind de la nimic, din ceea ce alții aruncă. E o formă nobilă de „descurcăreală”: iei zațul de la cafenele, rumegușul de la gateri, paiele de pe câmpurile din jur,  materie primă locală, lanț scurt, și scoți din ele un material de top. Și mai e ceva: tehnologia e brevetată în România, dezvoltată la Cluj, de o echipă de aici. Într-o lume în care tot importăm soluții, mi se pare profund românesc să dovedești că se poate inventa și acasă.

 Reciclarea nu înseamnă doar trei coșuri colorate

Ai un sfat pentru cititorii care vor să recicleze mai mult acasă?

Nu îmi permit să dau sfaturi nimănui, dar sugestia mea este să nu vă blocați în ideea că reciclarea înseamnă doar trei coșuri colorate. Începeți cu lucruri mărunte și constante: eu, de pildă, nu arunc zațul de cafea, ajunge la plante și în compost, exact deșeul de la care a pornit toată aventura asta. Întrebați-vă, înainte să aruncați ceva, dacă mai poate avea o a doua viață: reparat, refolosit, dăruit. Schimbarea reală nu vine din gestul perfect făcut o dată, ci din obiceiul imperfect făcut zilnic.

Acces real la capital

Ce îți dorești pentru mediul antreprenorial din România?

Îmi doresc acces real la capital și evaluatori care chiar înțeleg inovația. Lipsește răbdarea pentru afacerile care vin din cercetare: un startup deep-tech nu are cifre spectaculoase în primii ani, are nevoie de timp ca să demonstreze, iar sistemul actual penalizează exact lucrurile grele și valoroase. Mi-aș dori finanțări mai puțin sufocate de birocrație și mai mult curaj instituțional de a paria pe idei care nu seamănă cu nimic de pe piață. Avem oameni și idei; ne lipsește deseori încrederea care să le susțină.

Impact Hub Bucharest a construit o comunitate

Care este legătura ta cu Impact Hub Bucharest?

Legătura a venit firesc, prin tot ceea ce face Impact Hub Bucharest și cum a construit comunitatea, chiar dacă eu vin de departe, de la Cluj-Napoca. De fiecare dată m-am simțit acasă când am venit la Hub, iar pentru mine a însemnat enorm. Oana Craioveanu, co-founder Impact Hub Bucharest, este persoana care a susținut și a ajutat RongoDesign atunci când eram fără busolă, când nu aveam o direcție, când ceva părea de nerezolvat. Ea și echipa Impact Hub veneau cu o soluție, o cale de urmat, și asta pentru mine și echipa mea însemna enorm.

Interviu de ANDREEA CHEBAC

Un material jurnalistic marca Impact Hub Bucharest.