Interviu cu Ionuţ Mareş, director artistic şi co-organizator al Ceau, Cinema!
Ce va fi diferit anul acesta la Ceau, Cinema! față de edițiile trecute? Spuneți-ne trei lucruri.
În primul rând, din mai şi până în iulie, avem ca warm-up o retrospectivă de cinema italian clasic, organizată în parteneriat cu Institutul Italian de Cultură din Bucureşti.
Prezentăm cinci capodopere, în versiuni restaurate, realizate de regizori celebri, precum Federico Fellini, Vittorio De Sica, Pier Paolo Pasolini, Michelangelo Antonioni şi Roberto Rossellini.
O altă noutate este că vom avea mai multe filme bănăţene ca oricând: două documentare de lungmetraj în premieră absolută, un lungmetraj de ficţiune în premieră naţională şi mai multe scurtmetraje.
Iar al treilea lucru nou este că vom putea folosi şi noi, pentru prima dată, splendidul Cinema Timiş, redeschis din toamnă.
Ce aspecte de logistică sunt cele mai importante în organizarea unui festival de succes?
Condiţiile tehnice trebuie să fie cât mai bune. De când s-au redeschis cinematografe în Timişoara, ne este mai uşor din punctul ăsta de vedere.
Dar rămâne provocarea proiecțiilor în aer liber, care nu sunt uşor de organizat în condiţii propice, din cauza unor factori care nu ţin de festival, ci de viaţa unui oraş.
Dar nu renunţăm la ele, pentru că reprezintă farmecul festivalului şi atrag cei mai mulţi spectatori.
Care credeți că vor fi evenimentele din festival care vor atrage cei mai mulți oameni în public?
Cu siguranţă proiecţiile open-air de la Grădina de Vară, din centrul oraşului. Apoi, premierele cu filme româneşti, inclusiv cele realizate de cineaşti din Timişoara, în prezenţa echipelor.
Cum arată festivalul în cifre (număr de participanți așteptați, număr de trupe etc.)?
Vom avea aproximativ 40 de proiecţii, timp de cinci zile, în cinci spaţii. Peste zece invitaţi. Şi ne aşteptăm la cel puţin 5.000 de spectatori.
Cum vă alegeți filmele din program? Pe ce criterii vă bazați?
În primul rând, suntem un festival de cinema european, deci ăsta e primul criteriu. Apoi, depinde de secţiune.
De exemplu, filmele din competiţie trebuie să provină din Europa Centrală şi de Est, să fie din ultimul an şi să fi avut premiera mondială într-un mare festival.
La capitolul filme clasice, ne concentrăm pe cele care au fost nou restaurate, pentru că e important să fie (re)văzute în forma asta.
Pentru proiecţiile open-air, căutăm filme care se adresează unui public mai larg, dar care să aibă un spirit jucăuş şi nonconformist.
Care este invitatul pe care visați să-l aduceți la festivalul vostru?
Personal, mi-ar plăcea să îl aducem pe regizorul francez Quentin Dupieux, pentru că i-am arătat la festival cam toate filmele din ultimii ani (şi a făcut unul sau două anual). Sunt un mare admirator al cinema-ului său trăsnit, al umorului său absurd.
Ce alte activități pregătiți pentru ediția din acest an, în afară de proiecțiile de film?
Un atelier de critică şi analiză de film dedicat tinerilor (coordonat de Victor Morozov). O discuţie despre actorie şi activism cu cea mai în vogă actriță română a momentului (Ilinca Manolache). Şi tradiţionalul mic-dejun cu juriul şi invitaţii, la care pot participa şi spectatori şi unde mâncăm lubeniţă şi alte bunătăţi şi discutăm relaxat despre cinema.
Care este impactul pe care a ajuns să îl aibă festivalul asupra regiunii în care are loc?
Nu suntem un festival foarte mare, aşa că impactul e mai degrabă unul local – crearea, menţinerea şi creşterea unei comunităţi active de cinefili, care ne este alături la fiecare ediţie.
Cum vă așteptați să arate festivalul vostru în următorii cinci ani?
Dacă se va putea, ne dorim să creştem organic, aşa cum am făcut şi până acum, nu forţat.
Vrem stabilitate şi predictibilitate, în special în privinţa finanţărilor. Şi sperăm să ne menţinem în continuare entuziasmul şi plăcerea de a face un festival de film viu, relaxat, fără covor roşu, dar cu multă voie bună.
Spuneți-ne cinci motive pentru care merită să venim în acest an la Ceau, Cinema!
- Filmele, prezentate în două dintre cele mai frumoase cinematografe art-house din România, Cinema Timiş şi Cinema Victoria.
- Invitaţii – câţiva dintre cei mai cool cineaşti români.
- Atmosfera şi oraşul.
- Comunitatea locală de cinefili.
- Şi, bineînţeles, lubeniţa dulce şi zemoasă adusă de la Gottlob şi servită la pahar, în loc de pop-corn.
