„Magic of the North”, Ultimele zile cu Munch
Când un stil devenea mult prea popular sau când devenea prea confortabil prefera să-și reinventeze abordarea. „Toate tiparele sunt destinate să fie abandonate”, a scris odată în jurnalul său.
De-a lungul vieții sale a trecut cu îndrăzneală de la naturalism la impresionism și de la simbolism la propriul brand unic de expresionism. Edvard Munch a abandonat reprezentările lumii exterioare în favoarea unor picturi care valorificau fragilitatea și extremele experienței umane, escaladând de la iubire la pierdere și de la tandrețe la gelozie.
Data de 23 ianuarie 2024 marchează 80 de ani de la moartea artistului, iar cu această ocazie amintim de expoziția Magic of the North, care spune povestea lui Edvard Munch și a Berlinului, ilustrată prin picturi, gravuri și fotografii. Va fi deschisă până la data de 22 ianuarie, la Berlinische Galerie, din Berlin.
La începutul secolului XX, capitala germană a devenit pasionată de tot ceea ce însemna nordic, acest loc considerat mistic. Pictorul norvegian Adelsteen Normann a fost cel care, după ce a văzut lucrările lui Edvard Munch expuse în Kristiania, a convins Asociația Artiștilor Berlinezi să-l invite pe pictor, conaționalul său în mare parte necunoscut, să organizeze o expoziție personală în oraș. Cu toate că era așteptată cu nerăbdare, atât asociația, cât și publicul au fost șocați de ceea ce era prezentat.
Lucrările aparent brute și neterminate erau departe de orice viziune nordică a frumuseții, iar expoziția se închide după doar câteva zile. Amuzat de acest scandal, Munch se mută la Berlin, unde a continuat să trăiască și să lucreze până în 1908. „Munch Affair”, așa cum presa a catalogat scandalul, este considerat începutul modernismului la Berlin.
Cu aproximativ 65 de expoziții între 1892 și 1933, Berlinul s-a dovedit a fi unul dintre cele mai importante puncte europene din cariera lui Munch.
Aici a găsit artiști, proprietari de galerii, intelectuali progresiști și colecționari care i-au promovat lucrările. Aici a transformat gândirea convențională despre „magia Nordului”. În timpul dictaturii naziste din 1933, pictorul a fost inițial celebrat de politicienii din domeniul culturii drept „mare artist nordic”, pentru ca apoi să devină o victimă timpurie a campaniei defăimătoare împotriva artei „degenerate”.
Expoziția cuprinde aproximativ 80 de lucrări ale lui Edvard Munch. Acestora li se alătură lucrările altor artiști, precum Walter Leistikow și Akseli Gallen-Kallela, care și-au pus amprenta, la sfârșitul secolului al XIX-lea, asupra modului în care Berlinul și-a imaginat nordul și asupra lumii artei moderniste din oraș.
» Text de TEODORA BRATU
