Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 18/12/2023
Muzică

Interviu Mădălina Pavăl și Alexei Țurcanu: Noi suntem niște oameni care fug încontinuu după ceva

Laura Cozmîncă De Laura Cozmîncă
Comentarii Interviu Mădălina Pavăl și Alexei Țurcanu: Noi suntem niște oameni care fug încontinuu după ceva Share Interviu Mădălina Pavăl și Alexei Țurcanu: Noi suntem niște oameni care fug încontinuu după ceva
mădălina pavăl fuga-iuga


La finalul lunii noiembrie, proiectul muzical Mădălina Pavăl Orchestra a lansat o nouă piesă pe care a promovat-o în cadrul unui turneu prin mai multe orașe ale țării. Cu ocazia aceasta a ajuns și la Iași, iar Mădălina și Alexei Țurcan au acceptat să răspundă la câteva întrebări despre povestea piesei fuga-iuga și clipul care a fost anunțat ca surpriză a turneului. 

Proiectul Mădălina Pavăl Orchestra există din 2019 și este format dintr-un grup de 12 muzicieni coordonați de Alexei Țurcanu. Muzica lot îmbină ritmurile tradiționale, doina autentică, miturile, poveștile și trăirile sin satele bucovinene, adică acel acasă pe care artiștii îl recreează prin versuri.

Primul album lansat în această formulă, „Roiesc”, a fost primit neașteptat de bine de către public, ceea ce le-a confirmat atât Mădălinei cât și lui Alexei că este loc pentru muzica lor. Asta le-a dat și încrederea de care aveau nevoie pentru a continua. Acum, după trei ani de când cântă în această formulă, cei doi spun că abia acum și-au pornit motoarele, lucrând la un album nou care promite multe surprize.  

Concert Mădălina Pavel Orchestra Iași
Concert Mădălina Pavel Orchestra Iași, Legend Pub, 23 noiembrie 2023. Sursă foto: arhivă Legend Pub.

 

De curând ați lansat prima piesă de pe următorul vostru album, pe care ați promovat-o printr-un turneu și i-ați făcut și un clip pe măsură. Ce poveste spune „fuga-iuga”?

Alexei: Da, lansarea clipului a fost surpriza care a venit odată cu turneul de lansare a piesei, lucru pe care noi nu l-am anunțat înainte de turneu. Videoclipul este ca un scurtmetraj, a fost ideea regizorului Radu Chitaru și a adus încă un strat peste piesă. Ideea cred că i-a venit Ideea cred că i-a venit imediat ce a auzit „fuga-iuga”, iar clipul aduce un omagiu unui mare regizor. Într-un fel, face și arc peste timp în bătălia aia eternă a omului cu viața. Este alegoric executat și inclusiv noi cei din trupă suntem fix ca un alai sau ca niște fantome.

Povestea mișto este că videoclipul stă în picioare și singur. Adică piesa are povestea ei și clipul mai vine și el cu o poveste, iar cele două se completează și versurile capătă cu totul alt sens. Povestea din imagini este foarte savuroasă în sine, într-o nuanță pe care orice artist și-ar dori-o. Chiar sunt niște contraste foarte puternice, personajele sunt super bine articulate. 

Mădălina: Vis-a-vis de piese, de muzică și de ce înseamnă cântecul, noi cântăm în primul rând despre noi. Pe de o parte este trăirea la nivel de trupă și de orchestră, iar pe de altă parte arată și evoluția noastră ca ansamblu, ca oameni sau ca prieteni, povestește despre cum ne-am conectat noi în ultimii trei ani de când a început povestea asta. Adică toată fuga asta, de fapt. Noi suntem niște oameni care fug încontinuu după ceva. Refrenul spune că fuga te fură și iuga te adună. Iuga este un vânt din sud și nu are o conotație sau o etimologie a lui, dar noi i-am dat o notă pozitivă.

În relația cu timpul, că se spune că timpul trece și le va lecui pe toate, vântul este simbolul schimbării. Așadar, mesajul piesei este că bate iuga și vine cu schimbare și că orice se întâmplă de fapt, timpul le netezește pe toate. Mai este și puterea pe care ți-o dă vântul. 

Alexei: Noi suntem în căutarea exprimării în permanență și ne inspiră foarte mult natura pentru că ne place tot, mai ales stelele și răsăritul. Noi ca artiști suntem mai sensibili la asta. 

Abia aștept să facem o piesă despre stele dar care să nu fie cheesy. Așa e și cu iubirea, deși noi vorbim mult despre iubire. Următorul album este de iubire și cumva ne întrebam dacă nu este cumva un tabu ciudat. 

Mădălina: În România lumea nu mai cântă despre iubire, adică o ocolește și-i dă tot felul de denumiri cool, când de fapt ar trebui să fie un lucru asumat. Nu este cool să zici ca iubești dar e cool să zici că suferi. Toată lumea iubește într-un fel sau altul, indiferent că este vorba de familie, un prieten sau de natură. Despre asta cumva la noi sunt toate piesele, pornesc de la noi iar fuga-iuga este o chemare pentru noi, adică stai acum, stai aici, asta se întâmplă acum.

 

Vă denumiți stilul muzical drept „muzică lumească” și că reinventați muzica tradițională clasică. Cum traduceți asta?.

Mădălina: La nivel emoțional, când spun muzică lumească, o zic tare și răspicat pentru că, de când ne-am apucat să cântăm, am văzut și oameni care ne știau versurile, dar și oameni care nu ne știau, dar se bucurau de ea. Mi se pare că este genul de muzică ce te atinge, care este și pentru sora ta și pentru bunicul și pentru prieteni. Lumea se duce spre o conexiune lumească, adică este contextuală. 

Alexei: Inspirația a fost și din ideea de old music, însă sunt atâtea varietăți de old music. Dacă spui tradițională te duci într-o altă zonă, dacă spui folclor te referi la ceva ce se „culege” în continuu, ori noi nu culegem ci generăm. 

Mădălina: De asta am spus că noi am reinventat, în sensul că nu am cules folclor ci l-am lăsat ca o valoare în sine. Ne folosim de esteticul acesta care ne place și cu care am crescut. Compunând chestii noi și punându-le în ramele acestor convenții, am ajuns la ideea aceasta de muzică lumească tocmai pentru a face o conexiunea cu lumea ce ne înconjoară. Spunem că este „pentru lume”. 

Alexei: Subiectele noastre pleacă de la origini, cum am crescut și ce am făcut noi acasă, ce ne mișca și cum erau sărbătorile, mirosurile care îți trezesc senzații. Este o stare de spirit pe care nu ai cum s-o descrii altfel decât lumească

Mădălina: După ce am tot început să zic că este muzică lumească și că este limbajul universal, mi-am mai dat seama de o chestie, cântând. Cred că un alt limbaj universal este dansul. 

Alexei: Pot spune că noi abia ne-am pornit motoarele. Tot ce se întâmplă acum după albumul „Roiesc” este cu o fundație foarte bine stabilită. Timp de doi ani ne-am cunoscut și noi mai bine ca artiști cu toate cărțile pe masă. Este destul de asumat totul și am foarte mare încredere în forța muzicii noastre. Cred că putem demonstra că putem fi pe baricade chiar și împotriva algoritmilor. Ne place foarte mult ceea ce facem. 

Mădălina: Spre deosebire de albumul „Roiesc” pe care l-am lansat tot odată, următorul va fi lansat piesă cu piesă pentru că toate au o super poveste și câte un concept propriu. Uite ce iese acum la „fuga-iuga”, are viața ei independentă și propriul film. Deja nu ne mai aparține și a căpătat alte aripi. Am dori ca fiecare piesă să aibă forța asta să stea în picioare.

Mădălina Pavăl, fuga-iuga
Cadru din videoclipul piesei fuga-iuga. Sursa foto: arhivă Mădălina Pavăl.

Acum ați ajuns la Iași cu acest turneu de promovare, însă an de an ați avut concerte aici și cu alte ocazii? Ce vă aduce în continuare în Iași, aveți un fan club aici?

Mădălina: Anul acesta nu am ajuns încă la Iași până acum, dar anul trecut am venit de două ori. Anul acesta eu am insistat foarte mult să venim.

Eu aici am început. Povestea mea și primii pași în lumea cealaltă a muzicii, de aici au pornit. În Iași am avut primul concert cu Subcarpați și aici a început povestea Mădălinei care s-a gândit că se poate și așa sau că vrea și așa, că poate pleca și că poate reuși. Plus că, fiind din Fălticeni, acesta era locul unde veneam cel mai des să ne inspirăm. 


Și apoi v-ați dezvoltat foarte frumos prin acest proiect Mădălina Pavăl+ Orchestra, care înseamnă 13 membri.
Cum faceți când trebuie să mergeți în locații micuțe având în vedere că sunteți un band numeros?

Mădălina: Noi nu prea cântăm în locații micuțe pentru că ne încăpățânăm să face așa, în formula completă. Desigur, există și formule mici, noi putem să cântăm și în 2, 4 sau 6, dar dacă ne prezentăm drept Mădălina Pavel Orchestra, așa trebuie să apară pentru că așa scoatem muzica. Ținem foarte mult la armonia dintre ce se aude și ce se vede. De aceea este și mai greu să găsim locații. 


Muzica voastră se leagă de rădăcinile de acasă, dar acum trăiți într-un oraș mare și sunteți mereu pe drumuri. Cum luați cu voi ideea asta de lumesc în orașele mari și ce faceți când vă este dor de rădăcinile voastre?

Mădălina: Eu mă duc la târg. A devenit cumva un tabiet al nostru atunci când plecăm în turneuri sau avem concerte prin țară, dimineața ne bem cafeaua mergând prin târguri de vechituri. Dar real, de când stau în București, simt această deconectare. Faptul că suntem noi deschiși să povestim de-ale copilăriei și amintirile de acasă, ne ajută să ne reconectăm inclusiv între noi. Muzica ne ajută iarăși foarte mult. Dar real, s-a pierdut.

Alexei: Tu de fapt că tot ce faci prin firea ta, te întorci la rădăcinile tale. De exemplu, tu când gătești, tot la tradițiile tele te întorci, faci borș cu pătrunjel, nu tabuleh. Vine un pachet întreg de rădăcini după tine pe care nici nu-l conștientizezi. 

Mădălina: Da, mai avem și chestia asta de a ne întâlni constant cu toată trupa și să gătim împreună, să ne ținem cumva adunați. Este un obicei pe care îl avem tot de acasă, cum era duminica atunci când ieșeam la poartă cu vecinii. Cam astea sunt lucrurile pe care le fac atunci când îmi este dor de casă. Sau ies foarte des în natură pe unde pot pe lângă București. Și când mergem prin țară avem câteva locuri unde facem popasuri și unde suntem bineveniți, în tot felul de colțișoare din astea mai retrase.

 

Newletter zn png
Newsletter-ZN-2025-300x250

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută