Centrul rezidenţial pentru vârstnici „Szilvássy Carola”, Sfântu Gheorghe
Îmbătrânirea demografică în Europa este un proces care aduce o serie de provocări la toate nivelurile societății.
O speranță de viață mai mare datorată progreselor societății împreună cu o rată a natalității în scădere au dus treptat la un raport schimbat în detrimentul tinerilor. Schimbările sunt vizibile în toate sectoarele economiei, în special în piața muncii, sistemele de sănătate, dar și în ceea ce privește calitatea vieții după pensionare.
Datorită acestor schimbări au apărut noi nevoi în implementarea programelor de arhitectură specifice vârstnicilor și creșterea numărului centrelor dedicate acestora, atât a unităților care să ofere servicii medicale și de îngrijire, cât și a centrelor rezidențiale care oferă o serie întreagă de servicii sociale și culturale.
Răspunsul societății, dar și al investitorilor la aceste nevoi a dus la apariția unei game largi de exemple.
„În arhitectură nu este vorba despre spațiu, ci despre timp.”
Vito Acconci
De multe ori, centrele pentru vârstnici, sau căminele de bătrâni, sunt amenajate în spații adaptate ulterior programului de arhitectură.
Cu toate că legislația, din punct de vedere al normativelor și clasificărilor acestora, este suficient de clară, adesea, acestea nu îndeplinesc cerințele minimale pentru confortul rezidenților. Pe măsură ce a crescut cererea pentru servicii diversificate și de calitate au început să apară investiții noi, adptate la standardele europene.
Accentul se pune atât pe condițiile de cazare și serviciile medicale și de hrană, cât și pe o ofertă divesificată de servicii sociale și de loisir. Nu în ultimul rând, estetica imobilelor și amenajările peisagere ale spațiilor exterioare pot înclina balanța în ceea ce privește alegerea unui astfel de centru.
În Sfântu Gheorghe, integrat în țesutul urban al orașului, Biserica Reformată din Ardeal a decis înfiinţarea centrului rezidenţial pentru vârstnici în această zonă, prin Fundaţia Creştină Diakonia, Filiala Sfântu Gheorghe.
Un proiect cu funcțiuni complexe, conturat după modelul funcțional olandez, aduce în același ansamblu spații de cazare pentru persoane rezidente, spațiul de întâlnire pentru vârstnici și centrul de formare pentru personalul profesional. Ansamblul este format din două unități funcționale amplasate pe lot.
În partea nordică este amplasată unitatea de tip cămin cu camere de una sau două persoane, fiecare fiind dotată cu baie proprie și spațiu de depozitare a obiectelor personale.
În total, corpul în formă de T, cu un regim de înălțime de parter și două etaje, are o capacitate maximă de 48 de persoane cazate.
La parterul acestul corp sunt amenajate spațiile comune care deservesc întreg ansamblul.
În partea sudică regăsim un corp de clădire care conține 18 garsoniere, distribuite pe trei niveluri. Accesul se realizează atât prin scara deschisă și cursivă, cât și cu ajutorul ascensorului auxiliar. Ansamblul beneficiază de curtea interioară, protejată de configurația volumetrică a clădirilor.
„În căutarea mijloacelor arhitecturale potrivite pentru exprimarea caracterului inedit al acestei iniţiative, în peisajul urban fragmentat, în cele din urmă am apelat la reţeta istorică a faţadelor instituţionale, realizate cu cărămidă aparentă.
Am optat pentru aplicarea acestui material atipic în tradiţia arhitecturală locală sperând că lucrarea terminată va radia aceeaşi atemporalitate instituţională, firească, perceptibilă, de exemplu, la clădirile universitare din Cluj-Napoca, care la vremea edificării lor nu s-au racordat nici ele la o arhitectură autohtonă de cărămidă aparentă.
Pentru încadrarea în contextul urban prezentat, am organizat programul funcţional într-un volum tentacular, de-a lungul albiei râului Olt, cu o aripă transversală aliniată la frontul stradal al străzii Nuferilor.
Obiectul arhitectural propus formează astfel o curte interioară în axa acestei străzi transversale, o destinaţie primitoare la capătul de perspectivă, care prin spaţiul vitrat al sălii comune, amplasate la parter, creează o legătură vizuală cu peisajul natural din apropierea râului.”
arh. Török Áron Lóránt
Proiectul câștigător al secțiunii de clădiri socio-culturale a Bienalei Naționale de arhitectură 2023 este un exemplu de bună practică ce ne dă speranța că acest program de arhitectură are potențial de creștere și în spațiul românesc.
- Foto: arh. Farkas Endre, arh. Cezar Cernea
- Arhitectura: arh. Török Áron Lóránt, OPEN WORKS SRL
Text de Arhitect Ioana Aldea | Arhitectură
