Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 17/10/2023
Film / Videodome

VIDEODOME | “TOKAREV” (2014, r: Paco Cabezas) 

Ioan Big De Ioan Big
Comentarii VIDEODOME | “TOKAREV” (2014, r: Paco Cabezas)  Share VIDEODOME | “TOKAREV” (2014, r: Paco Cabezas) 
Tokarev


“TOKAREV” (2014, r: Paco Cabezas) 

Videodome | 99+ cronici de filme realizate de Ioan Big!

“Tokarev” (titlu alternativ: “Rage”) este primul dintre cele patru filme rămase în obscuritate (nici măcar “Dying of the Light”, scris şi regizat de Paul ‘Taxi Driver’ Schrader n-a făcut mari valuri) pe al cărui generic a apărut Nicolas Cage în 2014, actor ce avea pe atunci serios de muncit pentru a-şi plăti toate restanţele datorate fiscului american.

Uitate păreau vremurile când Cage primea un Oscar pentru “Leaving Las Vegas” sau colabora cu John Woo (“Face/Off”), când făcea legea în Alcatraz împreună cu Sean Connery în “The Rock” sau îşi permitea să îi dea papucii Angelinei Jolie în “Gone in 60 Seconds”.

S-a redresat însă relativ repede, datorită rolurilor din savuroasele “Mandy”, Thriller-Horror lui Panos Cosmatos din 2018, “Color Out of Space” (2019), SF-ul regizorului-cult Richard Stanley, şi, mai ales, auto-pastişa “The Unbearable Weight of Massive Talent” (2022).

Să revenim însă la “Tokarev”, Thriller de acţiune regizat de spaniolul Paco Cabezas (“Neon Flesh”, “Aparecidos”) după un scenariu scris de tandemul Jim Agnew-Sean Keller (“Giallo” al lui Dario Argento), care poate fi prefaţat adecvat – clişeistic dar sugestiv – de un schimb de replici din film:

“This could get dirty. So just how deep do you want this to go?”… “How deep is Hell?”. 

Tokarev

Paul Maguire (Cage), un self-made man onorabil de origine irlandeză devenit om de afaceri prosper şi respectat în comunitate pentru proiectele de construcţii prin care creează noi locuri de muncă, şi totodată un familist devotat care îşi iubeşte soţia, Vanessa (Rachel Nichols – “Alex Cross”, “G.I. Joe: The Rise of Cobra”), şi fata de 16 ani din prima căsătorie, Caitlin (Aubrey Peeples), îşi vede existenţa bulversată pentru că totul se schimbă radical într-o noapte ploioasă când, în timp ce părinţii participă la un eveniment caritabil, adolescenta este răpită de trei necunoscuţi mascaţi şi bine înarmaţi din sufrageria luxoasei lor vile în timp ce se uită împreună cu doi prieteni la televizor la clasicul cu zombies din 1968 al lui George A. Romero, “Night of the Living Dead” (utilizarea pentru ilustrare a scenei în care este folosită celebra replică “They’re coming to get you, Barbara.” este relevantă pentru ceea ce urmează).

Pentru a dovedi că nu are nimic de ascuns, Paul acceptă să meargă pe mâna poliţiei şi ca prietenul său de mulţi ani, Detectivul Peter St. John (Danny Glover – “Lethal Weapon”), care îi cunoaşte bine trecutul tumultuos de infractor, să îl expună parţial publicului cu speranţa că îi va speria pe răpitori iar aceştia o vor returna pe Caitlin nevătămată. 

Tokarev

În secret, Paul îşi cheamă însă în ajutor şi ‘familia’, pe vechii săi complici la nelegiuiri, durii old-timeri Kane (Max Ryan – “Death Race”) şi Danny (Michael McGrady – serialele “Ray Donovan” şi “American Crime Story”), ultimul încă conectat cu unul dintre suspuşii interlopi locali, invalidul Francis O’Connell (Peter Stormare – “Armageddon”, “John Wick: Chapter 2”), dar este prea târziu deoarece, într-un parc, este descoperit cadavrul lui Caitlin, ucisă cu un glonţ provenind dintr-un pistol de provenienţă rusească, marca Tokarev (modelul TF 33, numit după inventatorul său, Fiodor Tokarev, Erou al Muncii Socialiste în URSS), utilizat deja în mai multe crime comise în oraş de mafioţii slavi în anii ‘80.

Oare asasinii din subordinea lui Cernov (Pasha D. Lynchnikoff – serialele “Deadwood” şi “NCIS: Los Angeles”), cel care devine memorabil prin doar câteva cuvinte (“These days they shoot first and talk later. How am I supposed to kow what they want?”), să fie responsabilii pentru moartea lui Caitlin Maguire?

Rămâne de văzut.

Tokarev

Spre meritul său, “Tokarev” se defineşte precum personajul principal… un film foarte curat, simplu şi eficace realizat (inclusiv OST-ul compus de francezul atras de subiectele dramatice Laurent Eyquem – “Copperhead”, “La peur de l’eau”), fără tuşe ostentative sau exagerate, asumându-şi predictibilitatea (părintele care nu rezistă impulsului de a îşi dubla îngrijorarea pentru soarta copilului cu spiritul de vigilante răzbunător care ia legea în mâinile sale), însă nelimitându-se la o acţiune liniară tipică producţiilor de serie B, spectaculoase prin condimente, dar fade la nivelul structurii narative, datorită a câtorva twist-uri care schimbă periodic datele problemei şi îl re-aproprie din ce în ce mai mult pe Maguire de umbrele trecutului (pista falsă generată de modul în care a fost omorâtă adolescenta este doar unul dintre acestea). 

Tokarev

“Early on, it feels like you know where this is going, but credit to director Paco Cabezas and screenwriters Jim Agnew and Sean Keller, they take the story to a very dark place, one that is decidedly edgier, more paranoid and less self-righteous than your average geriactioner.” (Julian White, thelastpictureshow.wordpress.com).

Dacă ar fi să dau un singur element care să incite la vizionarea lui “Tokarev” acesta ar fi numele directorului său de imagine, Andrzej Sekula, DoP-ul lui “Pulp Fiction”, “Reservoir Dogs” şi “American Psycho”. 

Sigur că pretextele de cârteală sunt numeroase şi în mare parte justificate (cel puţin ca bază de polemică), de la abilitatea lui Cage de a-şi face personajul verosimil (bruscheţea transformării din tată boccitor în antierou de acţiune) sau ducerea în derizoriu a interesantului mesaj legat de futilitatea răzbunarii la lungimea segmentelor elegiace de contrapunctare şi lipsa dinamicii ce caracterizează filme precum “Man on Fire” al lui Tony Scott, însă “Tokarev”, care foloseşte în aluat, incontestabil, mai puţină actiune decât “Taken” sau “Homefront” dar… mai multă dramă, reprezintă un produs a cinematografiei Grindhouse de plan secund care merită încercat în ciuda mediocrităţii de ansamblu.

O singură dată. 

Tokarev

Cât despre prestaţia lui Nicolas Cage, criticul de film Paul Bramhall a avut un comentariu savuros pe cityonfire.com:

“In the closing line of the movie, Cage looks directly at the camera, and in what could well be a case of breaking the fourth wall, solemnly states, ‘I’m sorry I let you down.’. Looking at the number of roles he’s going to be playing in the immediate future though, I think it’s safe to say he doesn’t mean it.”. 

Text de IOAN BIG | VIDEODOME

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută