Cel mai renumit festival de jazz din România a ajuns la a 50-a ediţie. Sibiu Jazz Festival va avea loc în perioada 25-30 octombrie, iar jazzul va răsuna în inima Sibiului. Pe lângă line-up-ul atractiv, festivalul propune pentru această ediție o varietate de evenimente conexe și interacțiuni ale jazz-ului cu alte arte. Despre toate am stat de vorbă cu Simona Maixm, directorul Sibiu Jazz Festival.
Sibiu Jazz Festival nu este un festival născut în Sibiu, dar a crescut și s-a maturizat aici. Cum vedeți evoluția festivalului de-a lungul istoriei sale impresionante?
Fiind de 22 de ani în echipa Sibiu Jazz, pot spune că am asistat la o evoluție zbuciumată care continuă și în prezent deoarece jazzul primește foarte puțină susținere din fonduri publice comparat cu alte țări europene. Pentru a supraviețui am fost nevoiți să ne adaptăm în permanență contextului cultural – social – eonomic.
Afișul ediției din acest an e atipic pentru un festival de jazz. Care e povestea lui?
Afișul ediției 50 e un colaj realizat în toamna anului 2019 de Konstantin Schmidt, directorul festivalului începând cu anul 1997 până la decesul său în decembrie 2019. Afișul impresionează prin exlpozia de culori. De mulți ani, iubitorii de jazz de la Sibiu s-au obișnuit cu multitudinea de culori care dau unicitate imaginii festivalului în peisajul mioritic. Jazzul e culoare. E culoare muzicală. Sunt atâtea nuanțe și combinații coloristice în formă de sonorități multiple, diverse, acaparante. Figura centrală a afișului e demiurgică. E spiritul care întruchipează forța creației generatoare de emoții, concretizate în sunete, ritmuri, armonii, începând cu simplitatea linii melodice și terminând cu nebunia și bogăția orchestraților care pot să o acompanieze.
Care e crezul cu care porniți la drum fiecare ediție? Și care e traseul de la gândurile interioare până la ceea ce vedem pe afișul sau în programul festivalului?
E important ca un director de festival să fie în permanență concectat la realitatea prezentului. Asta înseamnă, în primul rând, conștientizarea și înțelegerea contextului cultural – social – economic. Strategia și planul de acțiune se creează ulterior și se adaptează în permanență pe parcurs. Crearea unui festival e un proces extraordinar de dinamic la care participă o întreagă echipă. Organizarea unui eveniment de o asemenea anvergură presupune să ai aripi, dar și rădăcini. Să asculți muzica deschis, fără prejudecăți, să o iubești. Cam acesta ar fi fundalul pe care începi să aplici un set de bune practici, condimentând totul cu charismă, fler și un spirit boem, fiind vorba despre un festival de jazz.
Dacă ne-am raporta la Sibiu Jazz Festival ca la un puzzle, din ce componente e asamblată această ediție aniversară?
Când vine vorba de ediția 50 a Festivalului de Jazz de la Sibiu, până și jocul de puzzle e tridimensional. Prima dimensiune e dată de varietatea de stiluri de jazz. De la jazzul contemporan, funk, latin jazz, până la gospel și negro-spiritual. A doua dimensiune constă în varietatea de evenimente conexe: ”Muzică pentru Pace” – paradă de jazz în central istoric al Sibiului realizată în parteneriat cu Fanfara Academiei Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” și Fanfara Neppendorfer Blaskapelle. ”Muzică pentru Suflet” – muzică sacră, jazz și poezie meditativă și Jazz for Kids. Și nu în ultimul rând, a treia dimensiune care e dată de interacțiunea cu alte arte: jazzul și teatrul în spectacolul ”Aproape Înger”, jazzul și filmul – proiecția filmului documentar ”Miracolul Jazz de la Sibiu” în cadrul Astra Film Festival, jazzul și fotografia – expoziția Focus Jazz.
Privind în urmă, cel puțin la anii de când v-ați alăturat proiectului, care sunt aspectele festivalului de care sunteți cel mai mândră? Există și aspecte pe care încă mai încercați să le desăvârșiți?
Sibiu Jazz Festival e cel mai renumit festival de jazz din România. Suntem mândri că în plan internațional am fost singurul festival de jazz din țară prezentat la Târgul de Turism de la Berlin în cadrul programului ”Jazz Across Europe”. Deși lucrez pentru acest festival de 22 ani, totdeauna am considerat că există multe aspecte care pot fi îmbunătățite. Desăvârșirea nu există, însă, există întotdeauna loc de mai bine. Și fiecare pas spre mai bine reprezintă scopul în sine al călătoriei pe care o continuăm an de an.
Înainte de anii ’90, festivalul era o insulă. În prezent, muzica răsună pe toate platformele online, iar sibienii pot lua avionul și trăi experiența unui concert live oriunde în lume. În acest context, cum reușește Sibiu Jazz Festival să rămână relevant și atractiv?
Mare parte din publicul Sibiu Jazz Festival nu e sibian. Am descoperit acest lucru datorită pandemiei când am fost obligați să monitorizăm cu strictețe accesul publicului la eveniment. Cine iubește această muzică, o caută oriunde se află și investește în funcție de posibilități în participarea la concerte și festivaluri. Festivalul e atractiv prin varietatea proiectelor artistice pe care le prezintă.
Interviu de RĂZVAN SĂDEAN
