Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 06/08/2022
Muzică Lifestyle

Mastering the Music Business: Alertă de oportunități în industria muzicală | Interviu cu CARINA SAVA

Alina Bălan De Alina Bălan
Comentarii Mastering the Music Business: Alertă de oportunități în industria muzicală | Interviu cu CARINA SAVA Share Mastering the Music Business: Alertă de oportunități în industria muzicală | Interviu cu CARINA SAVA
Mastering the Music Business


Dincolo de playlist-ul interminabil al cuiva, de posterul cu trupa preferată și de festivalul la care s-a simțit cel mai norocos om de pe pământ, știm foarte bine, stau multe mâini harnice. Dar meșteșugul acesta, chiar dacă pare la degetul mic, ați văzut ce am făcut acolo?, nu e nici pe departe un dar ceresc. E exercițiu, dedicare, muncă și multă învățătură. Dacă te pasionează subiectul așadar, am un eveniment și o oportunitate extra apetisante pentru tine, așa că fii atent.

Mastering the Music Business (6-8 septembrie) este la acest moment singurul eveniment dedicat industriei muzicale ca business. Ce înseamnă asta? Înseamnă că vin oameni cu experiență, manageri, PR, artiști, să-ți vorbească despre ce știu ei mai bine și să-ți satisfacă curiozitățile. Iar la sfârșitul zilei, mergi să asculți niște muzică live și să te răsfeți cu sunete nemaiauzite.

Cea de-a doua mențiune venită din partea mea este Women in Music, un program de mentorship în care zece norocoase, ce vor să se dedice industriei muzicale, sunt școlite unu la unu de zece profesioniste timp de șapte luni. Cam tare, nu?

Acum, lăsând la o parte generalitățile, am stat la lămuriri, și aveți ocazia să citiți și voi, cu CARINA SAVA, expertă în industria de entertainment din România, Co-Fondatoare și Vice Președintă la Raw Music, asociația ce organizează MMB, președinta organizației Women in Music și deținătoarea propriei agenții de management artistic, Watermelon Agency.

Mastering the Music Business

Carina, de ce Mastering the Music Business (MMB) e mai mult decât o serie de conferințe?

Mastering the Music Business este în momentul acesta singurul eveniment dedicat industriei muzicale ca business, pentru că altfel, avem numeroase festivaluri, dar care sunt adresate consumatorilor. MMB este un eveniment internațional, la care avem în fiecare an zeci de speakeri și din România și din afară. Acum, dacă vorbim de seria de conferințe, încercăm în fiecare an să atingem toate subiectele de interes pentru audiența noastră, asta înseamnă atât pentru artiști la început de drum sau consacrați, cât și pentru profesioniști din industria muzicală sau care acum încep. Avem grijă de fiecare dată să venim cu subiecte și cu invitați care să fie de interes și pentru cei care au deja foarte multă experiență. Noi avem mai multe obiective cu acest eveniment. Unul este de educare a industriei muzicale, vrem să contribuim la educarea oamenilor din industrie și a noastră în același timp, pentru că lucrurile în domeniul acesta se schimbă foarte repede.

Al doilea ar fi cel de conectare și networking, pentru că este genul de industrie și de domeniu în care contează foarte mult pe cine cunoști și aici nu vorbim despre pile, nu trebuie să privim asta într-un mod peiorativ. Pur și simplu e important să ai o rețea cât mai largă, o dată pentru că te ajută să înțelegi mai bine, stând la masă și vorbind cu oameni din alte unghiuri ale industriei, dar și pentru că poți s-o activezi în momentul în care ai niște nevoi specifice.

Și a treia direcție este cea de export muzică. MMB nu e doar o serie de conferințe, avem în fiecare seară showcase-urile, cred că anul acesta avem în jur de 18 artiști, și români și internaționali, iar obiectivul nostru cumva este să încercăm să ajutăm, să fim o punte pentru artiștii la început de drum care caută cumva să-și exporte muzica pe alte piețe.

Înafară de asta, când spui conferințe, în general te referi la niște paneluri sau prezentări, care pot fi câteodată destul de unidirecționale, ele au un scop informativ. Noi încercăm de fiecare dată să pulsăm cu foarte multe acțiuni și oportunități care să aducă plus valoare pentru participanți.

De exemplu, spuneam de artiștii din showcase. Fiecare dintre ei va avea alocat câte un mentor din rândul speakerilor sau din rândul profesioniștilor, atât români, cât și internaționali, în așa fel încât să aibă un om cu foarte mare experiență, cu care automat se pot conecta cu ajutorul nostru și care va fi un soi de zână/zân și care îi vor ajuta să navigheze mai ușor prin conferință, să se conecteze cu alți speakeri. Asta e o chestie pe care nu o vezi nici măcar la alte showcase-uri din Europa.

Ce domenii conexe mai sunt așteptate la MMB, în afară de industria muzicală, pentru că din ce am observat vor fi prezenți și oameni care nu sunt direct conectați cu ce înseamnă muzică?

Da, pentru că noi considerăm că poți să înveți de la oricine și câteodată poate să ajute o perspectivă din afara bulei tale, motiv pentru care în fiecare an avem cel puțin un panel dedicat brandurilor, avem oameni de marketing și din agenții de PR și publicitate, ca să vorbim despre această intersecție a muzicii și a artiștilor cu brandurile. Vorbim despre campanii de endorsment sau despre festivaluri și sponsorship.

Apoi, avem oameni din advertising, dar care vin și vorbesc despre muzica folosită în reclame sau oameni music supervisors din zona de film. Anul acesta avem pe cineva de la Playstation, pentru că muzica, nu-i așa?, se folosește și are un rol extraordinar în filme, în reclame, în jocuri. Practic, vrem să ajutăm artiștii sau songwriterii, compozitorii, care participă la eveniment să înțeleagă mai bine cum ar putea să-și plaseze muzica în astfel de proiecte.

Tehnologia se află la intersecția cu muzica și planul nostru este să vorbim și anul acesta despre cum se pot dezvolta astfel de proiecte, care îmbină cele două lumi, vorbim despre NFT-uri, despre Metaverse, vorbim despre crypto, subiecte care cred că sunt de interes și pentru industria muzicală.

Avem un plan, sper să ne și iasă, două paneluri care sunt cumva o premieră, în sensul în care nu au legătură, la prima vedere, aproape deloc cu industria muzicală. Într-unul dintre ele vrem să aducem oameni din industrii total conexe, film, teatru, stand-up, sport, pentru că sunt relativ similare cu industria muzicală, adică există niște asemănări și vrem să vedem dacă e ceva de acolo ce putem să învățăm, să ne inspirăm unii pe alții, pentru că toți ne luptăm pentru atenția aceluiași public, fie că e vorba de un concert sau un meci de fotbal, sau un film pe Netflix.

Al doilea e un parteneriat cu Romanian Business Leaders, prin care vom avea la masă câțiva antreprenori de succes, din domenii total diferite, care nu au niciun fel de legătură cu muzica. Pe același principiu, vrem să vedem cum putem să ajutăm antreprenorii din music business, avându-i față în față pe antreprenori din industrii ca Horeca sau imobiliare.

Ce deschidere au participanții către speakeri, cât de la îndemână le va fi să interacționeze cu ei, să pună întrebări?

Ăsta este unul dintre cele mai importante mesaje care mi-ar plăcea să ajungă la audiența noastră, noi încercăm să-l transmitem de fiecare dată, dar de multe ori participanții sunt destul de timizi. Speakerii sunt aici pentru ei și speakerii sunt foarte doritori să primească astfel de întrebări, fie că vorbim de întrebări adresate în timpul panelurilor sau în timpul prezentărilor, sau la sfârșitul lor. În special speakerii internaționali, ei toată conferința sunt acolo, chiar și înafara panelurilor în care vorbesc, și chiar mi-ar plăcea ca participanții să-i abordeze mai frecvent și să profite de prezența lor acolo.

Mastering the Music Business: Alertă de oportunități în industria muzicală | Interviu cu CARINA SAVA

Tocmai pentru că am observat că cei prezenți sunt destul de reticenți și timizi și nu vor să deranjeze, anul acesta vom avea un proiect care se numește Meet the Experts, prin care oricine are un bilet, sau este unul dintre delegații noștri la conferință, poate să completeze un formular, să ne spună care sunt oamenii și speakerii de interes pentru ei sau ne pot spune niște chestii mai generale despre interesele lor, că poate nu realizează că vreunul dintre speakeri le poate fi de folos, și facem noi acest match making și le stabilim niște întâlniri de 20 de minute fiecare. Sunt practic niște consultații pe care oamenii ăstia le oferă gratuit, deci ar fi mare păcat să le rateze.

Sfatul tău ar fi să vină cu ceva pregătit, cu niște idei?

Depinde foarte mult ce nevoi are fiecare. Dacă există niște întrebări concrete și niște probleme foarte punctuale pe care le au, asta e tot timpul de ajutor, pentru că profesionistul care ar trebui să răspundă la aceste întrebări, are mai clar despre ce să vorbească și cum să fie de folos. Când întrebările sunt generale, s-ar putea ca și răspunsurile să fie la fel. Deci da, le recomand să vină pregătiți.

De ce conferințe sunteți excited anul ăsta ca echipă, poate un anumit speaker pe care îl așteptați de mult?

Ah ce întrebare grea. Pe mine mă entuziasmează tot ca să fiu foarte sinceră, pentru că lucrăm aproape un an pentru fiecare ediție MMB și suntem foarte nerăbdători de tot ce urmează să se întâmple. Dacă ar fi să dau câteva exemple, mă bucur că, în sfârșit, după 2 sau 3 ani, pentru că încercăm din 2020, de la ediția care a fost anulată, să facem aceste jocuri, care vor fi un soi de workshopuri, dar foarte interactive, cu festivaluri, let’s play, artists management, care vor fi niște jocuri, niște simulări, dacă vrei, despre cum organizezi un festival, ce faci ca manager de artist. Încercăm să facem asta cu Ecaterina din 2020, dar ediția de atunci a fost anulată, apoi a fost foarte complicat să revenim la normal, anul ăsta, fingers crossed, se va întâmpla.

Mă bucur foarte tare că îl avem în sfârșit alături de noi pe Robert Meijerink, de la Eurosonic. Robert este booker la Eurosonic, Eurosonic fiind la momentul ăsta cel mai relevant festival de showcase-uri din Europa, în sensul în care adună foarte multă lume și odată ce ai ajuns acolo, ai șanse foarte mari să fii văzut de alți agenți de booking, de festival. Mă bucur foarte tare că avem pe cineva de la Playstation, încercăm de 4 ani să îi avem, pentru că e din ce în ce mai importantă zona asta de jocuri și de muzică plasată în jocuri sau muzică scrisă special pentru jocuri.

Sunt foarte multe subiecte pe care urmează să le abordăm, de asta mi-e și greu să aleg. Vom avea multe sesiuni mai scurte de 15 – 30 de minute, astfel încât să fie mult mai punctuale. De exemplu, avem un case study cu Paulina, care e așa o mică senzație a momentului, și mi se pare interesant să existe această conversație cu ea, în acest punct al carierei ei, în așa fel încât să putem urmări și să vedem o evoluție. Cumva, la polul opus, avem un interviu cu Olga Juverdeanu de la Global Records, e un case study Global Records. Global a făcut senzație în ultimii ani, au cucerit tot ce se putea cuceri în România și mi se pare foarte tare că vom avea ocazia să o avem pe Olga să ne povestească puțin din secretele succesului, să deschidă puțin porțile, să vedem cum arată lucrurile în spate. Și cred că va fi, dacă nu educativ, deși cred că va fi și așa, va fi o sursă bună de inspirație.

Mastering the Music Business

Cum au fost aleși artiștii pentru Showcase?

Pentru Showcase există un curator, este colegul meu Cosmin Ionescu, care se ocupă și coordonează festivalul de showcase-uri. Artiștii se înscriu pe gigmit, au acolo foarte multe câmpuri de completat, unul dintre cel mai relevant este că trebuie să ne pună niște linkuri cu prestațiile live și apoi, pe baza calității muzicii și a prestației live, așa cum reiese ea din videoclipuri, dar în același timp încercându-se să se păstreze un mix de genuri, se face selecția. Avem în vedere și asta pentru că este totuși un festival și vrem varietate.

Am văzut că sunt artiști din mai multe țări, cât de importantă e conexiunea asta cu ce se întâmplă în străinătate pentru artiștii și oamenii de business de aici?

E foarte importantă, ține foarte mult de strategia fiecărui artist. Sunt artiști care și-au stabilit din start că vor să rămână doar în teritoriul lor, sunt alții care vor, cumva mai ales dacă vorbim de artiști mai de nișă, pentru că nu vorbim acum despre pop neapărat, vorbim de niște genuri poate puțin, puțin mai nișate, și care vor să-și crească plaja de fani, să ajungă la o audiență cât mai largă și constată că pot ajunge și în alte piețe, nu sunt restricționați și atunci, genul acesta de showcase-uri sunt importante pentru că le aduc vizibilitate. Pot să le aducă și în rândul publicului larg, dar cei mai importanți oameni din audiență la un showcase, sunt oamenii de business.

Poți să ai un singur om în fața scenei, să ți se pară că cânți în gol, dar omul ăla să fie cel care îți poate schimba cariera. Chiar și la case-uri mari s-au văzut astfel de exemple, iar pentru oamenii de business, aici e important în primul rând pentru manageri sau agenți, care au artiști în showcase, și pe de altă parte pentru promoteri care pot găsi și pot descoperi artiști de care nu știau și pe care îi pot coopta și programa în propriile festivaluri sau cluburi. E un meeting point între cele două lumi și de fiecare dată când am ajuns la o altă conferință în altă țară, ce mi s-a părut foarte interesant e că ajungeam la showcase-uri și vedeam artiști la care poate nu m-aș fi dus altfel, adică am fost expusă la foarte multe genuri muzicale care nu erau neapărat printre preferințele mele.

Ce ne așteaptă propriu-zis anul acesta la Showcase, ce genuri muzicale?

Avem varietate și anul acesta. Avem bineînțeles artiști români, care sunt în fiecare an procentul cel mai mare la nivel de țări, pentru că e obiectivul nostru să fie și o scenă de prezentare pentru ei. Dar apoi, din Portugalia, Ucraina, Franța, Israel, e o varietate foarte mare. Și la nivel de genuri, de la rock progresiv, la jazz, de la indie, pop, la rock alternativ, trap, e o nebunie. Cosmin a pregătit o paletă largă de genuri. Observ și din reacțiile celor către care ne-am dus să fie mentori, care au fost entuziaste. Am încercat cumva să existe o afinitate între mentor și măcar genul, dacă nu artistul propriu-zis, și am ținut cont să nu fie din aceiași țară, pentru a intensifica ideea asta de multiculturalitate.

Mastering the Music Business

Acum vom trece la al doilea subiect de interes, Women in Music. Pentru cei aflați în afara industriei muzicale, care poate nu observă o discrepanță de gen din afară, cât de mare este această diferență de număr între bărbați și femei?

Da, există. Din păcate nu avem cifre, asta este una dintre probleme noastre ca industrie, în general vorbind, nu doar când vine vorba de gen. Nu avem niște date demografice clare. Într-adevăr, la prima vedere, dacă te uiți la industria muzicală, adică la artistele de succes, și la doamne care sunt în vârful unor case de discuri, sau care sunt fondatoare ale unor companii de promoteri, în fruntea unor festivaluri, poți avea impresia că sunt foarte multe femei prezente, dar nu este suficient.

În momentul în care arunci o privire mai generală, se schimbă lucrurile. Eu simt lucrul ăsta inclusiv în momentul în care fac partea de programare pentru conferințe, la MMB. Îmi dau seama că de multe ori opțiunile sunt mult mai multe dinspre bărbați, există și femei în aceste companii, dar multe dintre ele sunt condus de bărbați. Scopul nostru acum, ca proiect, este acela de a descoperi și de a contribui la formarea femeilor lider de mâine. Nu este vorba doar de a avea mai multe femei în industra muzicală, ele sunt, dar ideea e să avem mai multe femei care sunt fondatoare de agenții, antreprenoare, au propriile lor companii. Cel mai puternic văd asta în rândul agenților de booking, care majoritatea sunt bărbați, sau sunt bărbați care au agenții de booking și apoi angajează și femei.

În management, mi se pare că sunt din ce în ce mai puține femei în momentul ăsta, sunt foarte puține femei manager de artist. Cu siguranță este loc de mai bine, dar ce aș vrea să precizez și cred că e important, noi nu suntem la concurență în momentul ăsta cu bărbații. Deși este un proiect adresat femeilor, pentru că pentru ele l-am gândit și am considerat că, așa cum am gândit noi proiectul, ele au puțin mai mare nevoie de genul acesta de proiect, în sensul în care nu ne axăm doar pe educație formală sau informații din zona asta de business, cât și pe dezvoltare de soft skills. Am ales să avem mentori femei, pentru că am considerat că se vor conecta mai bine. Și tocmai pentru că am văzut destul de frecvent rolul ăsta de bărbat în cap de companie, care are în subordine femei, cărora ar putea să le fie mentor, nu e nimic rău în asta, este chiar minunat când lucrul ăsta se întâmplă, dar de data asta am vrut să conectăm o femeie cu multă experiență cu o femeie care poate e la început de drum, și pentru a-i arăta că se poate și pentru a-i da un exemplu.

Dar, punctual, în afară de cifre, cum ai spus și tu, nu e vorba de o competiție între bărbați și femei, de ce e nevoie să ajungem la un echilibru?

Mi se pare că ar trebui să fie evident că e nevoie de un echilibru. Știi ce e foarte interesant? Că povesteam acum câteva zile cu fondatoarea unei asociații internaționale dedicată femeilor din industria muzicală, româncă stabilită la New York, și spusese un lucru pe care îl constatasem și noi, că în România stăm chiar mai bine decât în alte țări din Europa și de peste Ocean. Poate și ca urmare a comunismului care cumva ne-a lăsat cumva această moștenire că femeile pot face sau pot fi prezente în absolut orice domeniu. Am avut femei peste tot și inclusiv pay gap-ul e mai redus în România decât în țările mai vestice.

Tocmai de aceea întrebam, unii încă stigmatizează ce înseamnă feminismul, ce înseamnă valorile unei companii. Într-adevăr, în alte state există mențiuni mult mai riguroase cum că ar trebui să existe o egalitate între genuri, să fie o diversitate etnică ș.a.m.d, dar sunt persoane care le interpretează greșit, aplicând anumite prejudecăți și văd aceste lucruri ca fiind negative.

Da și cred că dincolo de prejudecăți, cred că e și felul în care am fost crescuți și obișnuiți, că femeile au anumite roluri, iar bărbații altele. Cu faptul că femeile sunt mai bune în anumite poziții versus bărbați care…și atunci, ce se întâmplă câteodată, e că ajungem să interpretăm același tip de gest, aceiași poziționare din partea unei femei versus din partea unui bărbat, să le interpretăm diferit. Acolo unde un bărbat este puternic și își apără artistul, o femeie s-ar putea să fie isterică și agresivă, pe când bărbatul va fi puternic. E mai mult o chestie de interpreatre, dar eu cred că genul acesta de lucruri se schimbă prin puterea exemplului. Pe măsură ce vezi mai multe femei în poziții de conducere, femei competente, femei care știu foarte bine ce au de făcut, lucrurile astea se vor schimba. Pe de altă parte, ce mi-ar plăcea să se mai schimbe în timp și asta iarăși se poate întâmpla doar în momentul în care ai o oarecare egalitate între numărul de femei în poziții de conducere cu numărul de bărbați, este felul în care le evaluăm, pentru că oarecum trebuie să fim mult mai stricți și să avem așteptări mult mai mari de la femei, și mi-am dat seama că acest tip de bias, de gândire, pentru că am avut-o și eu.

Am avut foarte multe momente în care îmi spuneam da, dar eu nu vreau să fiu pusă într-o poziție de conducere sau să mi se dea un rol doar pentru că sunt femeie, adică vreau să știu că merit asta. Ei, mi se pare că meritocrația ar trebui să fie un dat, doar că eu ca femeie nu ar trebui să fac mai mult decât un bărbat ca să arăt că merit acel lor.

Un alt aspect de luat în vedere este și felul în care femeile se poziționează, ele singure, și văd asta din nou la MMB, pentru că este o experiență care mi-a deschis foarte mult ochii. Adeseori când mă duc către un bărbat să îi propun să fie speaker într-un panel, pe un subiect dat, evident mă duc către oameni care consider că au ceva de spus, asta e valabil de fiecare dată, ei o să-mi spună clar da, foarte rar stau și se gândesc dacă au ceva de spus pe subiectul ăla sau să-și facă procese de conștiință. Femeile, într-un procent mult mai mare, întâi stau și spun da, dar nu știu dacă sunt eu persoana potrivită, dar nu știu dacă am ceva de spus. Iar eu merg cu aceeași deschidere și aceleași criterii pentru fiecare dintre ei. Acest sindrom al imposturului este mult mai puternic la femei.

Crezi că acest sindrom al impostorului vine din faptul că femeile nu sunt încă încurajate să fie lidere?

Vezi tu, cred că sindromul impostorului este ceva intern, în primul rând, și cred că e ceva ce noi simțim, pentru că evident că I’ve been there și câteodată se reactivează și la mine. Cred că simțim că trebuie să dovedim că suntem mai bune, dar cred că mai multe exemple de femei în poziții similare, de leadership și arătând că se poate, cred că ne-ar fi de mare folos, pentru că, dacă crești, și vezi în jurul tău mai ales bărbați care iau decizii și femei care sunt într-un rol puțin mai submisiv, evident că o să ai tot timpul senzația că nici tu nu meriți, că joci un rol.

Cine ar trebui să se înscrie în program și care sunt criteriile după care se aleg cele 10 participante?

În primul rând programul este gândit pentru femei care se află la începutul carierei în industria muzicală. Nu există criterii de vârstă, adică dacă este cineva care poate și-a schimbat domeniul de activitate, e bine-venită. Pe de altă parte, nu este un proiect dedicat artistelor. Da, se pot înscrie tinere artiste, independente, care știu că vor să rămână independente, cel puțin pentru o perioadă, și vor să înțeleagă mai bine cum își pot manageria propria carieră, motiv pentru care o și avem pe Alina Manole, artistă independentă, dar care are și o casă de discuri proprie și face booking, ca mentor. Dar altfel, nu e o pepinieră de artistă. Deci nu vii ca să o ai mentor pe Olga Juverdeanu, sperând că o să te semneze la Global Records, nu e despre asta.

În ceea ce privește criteriile, ne uităm în primul rând la seriozitatea cu care sunt completate aplicațiile, pentru că, poate chiar dacă îndeplinești aceste condiții, dar răspunzi foarte superficial, s-ar putea să transmiți ideea că nu ești neapărat interesată, și vorbim despre un proiect care se desfășoară pe parcursul a 7 luni, deci e nevoie de un pic de determinare și să știm că vei face eforturi să fii acolo la fiecare întâlnire și vei fi foarte serioasă. Apoi, avem deja alese cele 10 doamne mentor și evident că ne dorim să avem un matching cât se poate de reușit. Anul trecut am primit foarte multe felicitări pentru felul în care am reușit să conectăm doamnele mentor cu participantele.

Cum ar trebui să fie participanta ideală care se înscrie în acest program?

Ar trebui să fie foarte serioasă, să ia acest program foarte în serios pentru că și noi îl luăm, este un proiect pe care îl facem ca voluntari, dedicăm foarte mult timp tocmai pentru că vrem să ajutăm, să obținem niște rezultate. Ar trebui să știe măcar în mare ce-și dorește. Poate că nu știe exact, mă repet, nu le punem să semneze că vor rămâne 5 ani de acum încolo în music business, nu e despre asta, dar să aibă cât de câît o idee. Să aibă o inițiativă, să fie active la întâlnirile de grup, dar în același timp să nu uite să asculte. Ne interesează foarte mult experiența lor, aia puțină câtă este, dar în baza lucrurilor pe care le spun putem să construim.

Experiența de anul trecut a fost fr interesantă, am avut și cazul Ioanei Chereji, care și-a luat întâi în internship mentee-ul și apoi a intrat în echipa Untold. Nu e despre asta, nu e o așteptare pe care noi o avem neapărat de la doamnele mentor, cum spuneam, vrem să creștem liderii de mâine, vom putea evalua succesul programului de anul trecut abia peste câțiva ani, când vom vedea dacă Alexandra, dincolo de faptul că acum este în echipa Untold, urcă în vârf, ajunge să conducă echipa de PR Untold sau își face propria ei agenție, vrem să le vedem lideri. În același timp, s-au creat creat niște prietenii și colaborări între participante, s-au ajutat unele pe altele, au făcut schimb de baze de date, de idei. Am avut participante de peste tot din țară, veneau o dată pe lună din Brașov, din Iași, a fost cu efort, dar s-au arătat foarte serioase, din acest motiv, pentru că anul trecut nivelul a fost foarte sus, așteptările noastre pentru anul ăsta sunt destul de mari.

Ce aspecte se iau în calcul când este transmisă o participantă către mentor? Ar trebui să știe exact pe ce drum vrea să meargă pentru a putea fi îndrumată către persoana potrivită?

Când ești la început de drum, vrei să explorezi de toate, dar s-ar putea să ai o afinitate mai mare într-o anumită direcție, asta e ceea ce ne interesează pe noi. Idealul nostru este să avem tinere care deja lucrează în industria muzicală, chiar dacă este primul job sau un internship. S-ar putea să nu fie neapărat definitoriu pentru ce vor face ele în această industrie, dar dacă ele vor să dezvolte zona respectivă, cum s-a întâmplat anul trecut când am avut pe cineva care manageria un artist foarte tânăr sau pe cineva care avea un festival mai mic la Iași, sau pe cineva care avea un label independent și a fost un matching foarte bun cu Olga Juverdeanu.

A avut foarte multe de învățat și Olga a putut să vorbească aceeași limbă. Urmărim lucrurile astea, dar dacă sunt fete care doar explorează și nu își dau seama în momentul ăsta și ar vrea să învețe indiferent de direcție, nu e neapărat o problemă, îi putem aloca un mentor. Dar sigur că s-ar putea să aibă prioritate cele care au mai multă claritate și are sens chestia asta pentru că, cum spuneam când vorbeam și despre întâlnirile cu experții din cadrul MMB, cu cât știi mai clar ce vrei, unde vrei să ajungi, cu atât mentorul te poate ajuta mai mult. Pe de altă parte, dincolo de mentorii propriu-ziși și întâlnirile unu la unu, există aceste întâlniri de grup care sunt foarte valoroase și prin care participantele au acces la toate doamnele mentori din program. Pot pune întrebări, se pot conecta și vor exista șapte astfel de întâlniri de grup în care ele vor putea să învețe foarte mult de la ele.

Există vreo diferență la noi în promovarea muzicii mainstream și underground? Ar trebui participantele să se ghideze după preferințe?

E bine în primul rând că au aceste opțiuni, pentru că avem femei și dintr-o zonă și din cealaltă. Da și nu, cred că dacă le e deja foarte clar, dar nu se ghidează neapărat după muzica pe care o ascultă, s-ar putea să fie diferit. Cre că da, adică dacă tu știi și ai în minte un proiect pentru muzica underground, sau invers, îți place muzica mai mainstream, dar și simți că poate ai un gust și simți niște hituri înainte de a exploda, atunci da, s-ar putea să aibă sens să te duci spre o zonă sau alta, dar altfel cred că în faza asta e loc de deschidere.

Dacă știi că vrei să faci PR sau Comunicare, o avem și pe Anamaria Hâncu care lucrează cu artiste foarte mainstream, o avem și pe Iulia Pop, care lucrează cu zona underground, deci putem să acoperim, dar cred că trebuie să existe flexibilitate.

Cum ar trebui să se pregătească o participantă odată ce a fost acceptată în program?

În primul rând, înainte de a aplica, să se uite foarte atent pe calendar, să îi fie foarte clar că e important să fie prezentă la toate acele întâlniri, altfel nu va profita suficient de programul de mentorship și s-ar putea să fi luat locul cuiva care s-ar fi bucurat mai mult de întâlniri. Apoi, cred că e imporatnt să se documenteze puțin, să citească puțin despre doamnele mentor, cel puțin biografiile de pe site-ul nostru, dar poate caută și niște interviuri cu ele, în așa fel încât, în momentul în care vin la întâlnirile de grup să fie pregătite și să poată pune niște întrebări cât mai pertinente. Tot din momentul în care aplică ne pot ajuta pe noi să le ajutăm mai mult, spunându-ne ce așteptări au. Intenționăm anul acesta să facem și niște call-uri cu câteva dintre candidate, să avem așa o mică preselecție și înainte să luăm deciziile finale să ne și vedem la față cu ele.

Și unul dintre lucrurile care mă interesează pe mine foarte tare este să știu de exemplu ce workshop-uri le-ar plăcea să le pregătim, să avem aceste întâlniri de grup, care anul acesta vor veni cu surprize, în sensul că vor avea loc în diverse locații speciale, menționez doar birourile Untold sau Kiss Fm, care ne vor deschide porțile, în așa fel încât să aibă ocazia și să vadă cum se întâmplă lucruile acolo, dar să mai cunoască și alți oameni din industrie. Nu stabilim aceste workshopuri de la început, știm doar zilele în care vor avea loc, dar lăsăm deschise aceste teme, pentru că vrem să fie cât mai personalizate, să răspundem nevoilor lor. Avem câteva teme generale, mai ales pe zona de soft skills, unde știm că sunt niște zone care tot timpul vor fi necesare, abilități de vânzare sau negociere, de prezentare, clar sunt de ajutor, dar dincolo de asta, vrem să le auzim nevoile.

Carina Sava

Ce ți-ai fi dorit să auzi la începutul carierei tale sau să știi și acum ți-e cunoscut?

Vai, sunt foarte multe lucruri. În primul rând, spun asta de fiecare dată, motivul pentru care fac proiectele acestea, și MMB, și proiectul de mentorship, este fix acesta că mi-ar fi plăcut ca la începutul carierei mele să fi existat aceste oportunități, e clar că mi-ar fi fost de folos. Cred că m-ar fi ajutat pe plan profesional foarte mult, ca manager, să fi înțeles mai devreme că rolul meu ca manager nu este să am toate răspunsurile. Așa credeam, că trebuie să știu absolut tot, ulterior am înțeles că trebuie doar să știu pe cine să întreb și că sunt mai importante conexiunile pe care le am. În același timp, tot din aceiași zonă, mi se părea că sunt foarte eficientă dacă stau și muncesc mult, eu la calculatorul meu.

Am înțeles cât de important este să mă ridic de la calculator și să mă văd cu oameni, la un ceai, la evenimente. Nu înseamnă că trebui să fii în fiecare seară la câte un party, dar să ieși și dacă nu există astefel de evenimente, să le generezi tu.

Și apoi, în plan personal cumva, da, mi-ar fi plăcut cumva să fi avut mai multă încredere în mine, pentru că încredere de la alții am primit, și de la artiștii cu care am lucrat, și de la colaboratori. Ea a venit, dar câteodată nu e suficient și cred că m-ar fi ajutat mai mult să fi avut mai multe femei puternice, lideri, care să fie în jurul meu și de la care mă inspir și către care să mă pot duce și să le pun întrebări. Încă simt nevoia de așa ceva, doar că acum mi-am creat această comunitate și mă duc spre astfel de femei și mi-e foarte util de fiecare dată. Și nu doar femei, dar sunt anumite lucruri care pentru o femeie, cred că tot altă femeie poate să răspundă la ele.

Interviu de ALINA BĂLAN

NOTĂ: Înscrierile se termină pe 7 august, iar dacă ai nevoie de mai multe informații, le găsești aici:

https://www.womeninmusic.ro/mentorship-program/

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută