Anii ’80 au marcat istoria muzicală într-un mod vizibil chiar și în prezent. De la apariția MTV-ului în 1981, când au fost introduse, pentru prima dată, videoclipurile muzicale la TV, prin melodia trupei The Buggles, „Video Killed the Radio Star”, la apariția noilor tipologii de superstaruri, precum Madonna, Michael Jackson, Whitney Houston, Prince sau Cindy Lauper, care influențau puternic sfera Pop culture prin trendurile pe care le porneau, și până la Rock-ul reprezentat de Bon Jovi, R.E.M., Metallica, The Cure sau Guns N’ Roses, moștenirea anilor ’80 poate fi simțită și astăzi, atât în sfera mainstream, cât și în trenduri precum DIY sau Bedroom Pop.
Atunci când ne gândim la nostalgia anilor ’80 în muzica pe care o ascultăm în prezent, cu unul dintre cele mai cunoscute albume din ultimii ani („Future Nostalgia” și Ediția Moonlight), Dua Lipa a reușit să readucă în atenția fanilor atât sunetul Disco/ Synthwave specific perioadei, cât și elemente de fashion care ne poartă prin spațiul MTV, prin hituri ca „Physical” (unde avem și o variantă de workout care ne amintește de Jane Fonda în 1982), „Break My Heart” sau „Levitating”. Un alt artist inspirat în muzica sa de anii ‘80 este și The Weeknd, care, prin piesa „Blinding Lights” (de pe albumul „After Hours”), a recreat atmosfera timpurilor folosindu-se de versuri, instrumente și tehnici de producție specifice momentului.
Mai departe, putem găsi influențe ale anilor ’80 în melodii precum „As It Was”, teaser-ul pentru noul album al lui Harry Styles („Harry’s House”), „Solar Power”, unde Lorde și Jack Antonoff au fost inspirați de muzica lui George Michael, „Head on Fire”, în care Griff și Sigrid ne amintesc de Kate Bush și Duran Duran, și chiar și în întreaga imagine a trupei The 1975, care a pornit din iubirea pentru John Hughes și cinematografia anilor ’80.
Dacă ne mutăm în sfera Bedroom Pop, Synthwave-ul despre care vorbeam mai devreme este aproape nelipsit, artiști precum Clairo („Pretty Girl”), Wallows („1980s Horror Film”, piesă făcută ca un tribut adus filmului Halloween IV), Conan Gray („Maniac”, „Telepath”) sau Cavetown („Devil Town”) amintind de coloanele sonore, cinematografia și muzica jocurilor video de atunci.
În final, punerea în prim-plan a esteticii anilor ’80, în muzica de astăzi arată cât de importantă a fost perioada pentru spațiul Pop culture și cum, chiar și după 40 de ani, unicitatea, simplitatea și sunetul starurilor de atunci încă sunt căutate de fani la muzicienii din prezent.
