Rezumat
1. Vârful Piatra Mică (1816 metri)2. Vârful Tămașul Mare (1735 metri)3. Vârful Turnu (1923 metri)
Dragă Om al Muntelui,
Tare mi-e drag să văd că în ultima vreme ne găsim tot mai des. Ba pe poteci, ba în povești, în articole, în fotografii, în zâmbete, în experiențe împărtășite. Dincolo de bucuria muntelui, mă încarc cu energia ta, cu vorbele tale, cu curiozitatea ta jucăușă și mă hrănesc cu speranța că ce îți împărtășesc ar putea să îți servească drept sursă de inspirație, cândva. Magia iernii a ajuns, în sfârșit, și la noi acasă, iar peisajele de pe creste au devenit mai ofertante, mai spectaculoase, mai dramatice. Odată cu ele, însă, dificultatea traseelor a crescut, ziua a scăzut, iar nivelul de pregătire și documentare, efortul care urmează să fie depus, echipamentul necesar și atenția devin vitale. Pentru că, nu-i așa, dramaticul hibernal al peisajelor e suficient, păcat să adăugăm și noi o doză de dramatism (uneori fatală…) unei activități altfel plăcute și reconfortante. Cu acest gând al asumării și maturității în minte, îți voi povesti în cele ce urmează care sunt cele 3 trasee de iarnă preferate de mine în Munții Piatra Craiului.
Fiecare dintre cele 3 trasee:
- are o lungime aproximativă de 12-14 km
- poate fi parcurs în 6-7 ore, cu un pas susținut și pauze scurte
- are o diferență de nivel de 1000-1100 metri
- este accesibil iarna, cu echipamentul și pregătirea adecvată
- a fost testat și aprobat cu veselie de cățeii mei 🙂
1. Vârful Piatra Mică (1816 metri)
Un clasic al Munților Piatra Craiului, Vârful Piatra Mică este, pentru mine, un deliciu în orice anotimp! Și asta pentru că îmi oferă de toate – pădure bogată, poieni luminoase, stâncă din plin, bașca și câteva lanțuri de asigurare pentru un strop de aventură, o priveliște incredibilă asupra crestei înzăpezite a Pietrei Craiului și o delicioasă prăjitură de mere cu răvaș, la Cabana Curmătura, alături de un ceai aburind, cu rom. Există mai multe variante de a parcurge acest traseu, diferența principală fiind aceea că porțiunea de stâncă prevăzută cu lanțuri poate fi abordată la urcare (mai ușor) sau la coborâre. Eu prefer cea de-a doua variantă, pentru a mă bucura de relaxarea la Cabana Curmătura spre finalul traseului și nu la începutul lui. Traseul spre Piatra Mică este mai ușor decât oricare dintre abordările crestei principale, totuși antrenant și provocator, mai ales iarna, din cauza gheții și/ sau a zăpezii de pe stânci. În cazul în care nu ai parcurs un astfel de traseu vara sau nu ai echipamentul minim necesar (gheare de pisică/ colțari, bețe de trekking), te poți bucura de măreția Crailor, mai în siguranță, de la Cabana Curmătura și să aștepți vara pentru ascensiunea pe Piatra Mică.
TRASEU:
Fântâna lui Botorog – Poiana Zănoaga (bandă galbenă)
Poiana Zănoaga – Vârful Piatra Mică – Șaua Crăpăturii – Cabana Curmătura (punct albastru)
Cabana Curmătura – Poiana Zănoaga – Fântâna lui Botorog (bandă galbenă)
DATA: 24 decembrie
2. Vârful Tămașul Mare (1735 metri)
Traseul Culmea Tămașului este o comoară pe care am descoperit-o recent, datorită unui prieten drag (cum din suflet v-aș dori tuturor să aveți), mare iubitor și cunoscător de munte. Traseul pornește din Plaiu Foii și face legătura între masivele Piatra Craiului și Făgăraș, traversând păduri de brazi încărcați de zăpadă ca în poveștile copilăriei și culmi în care omătul ne ajungea, uneori, până la brâu. În zilele senine, din punctul cel mai înalt al traseului, Vârful Tămașul Mare, poți admira panorama cernită a Craiului, Făgărașului și Iezerului, în timp ce picioarele ți se scufundă, fericite, în nămeți. Deși o mare parte a traseului se desfășoară în pădure, punctele de belvedere și ieșirile în gol alpin te surprind când te aștepți mai puțin, lucru care nu face decât să sporească farmecul drumeției. Felul molcom în care respiră natura pe traseul puțin umblat, fulgii care nu s-au oprit din joacă întreaga zi, cele -15 grade domolite de pantele înzăpezite și ferite de vânt, brazii împovărați de neatingerea lumească, toate au contribuit la scrierea unei povești de iarnă cum numai în anii copilăriei rețin să fi trăit. Traseul este accesibil, fără porțiuni tehnice, expuse sau dificile, poate doar obositor, pe alocuri, din cauza diferenței mari de nivel (+1000 metri).
TRASEU:
Cabana Plaiu Foii – Vârful Tămașu Mare (bandă galbenă)
Vârful Tămașul Mare – Culmea Tămașului – Curmătura Foii (bandă roșie)
Curmătura Foii – Cabana Plaiul Foii (bandă albastră)
DATA: 17 Ianuarie
3. Vârful Turnu (1923 metri)
Ascensiunile pe creasta principală a Pietrei Craiului sunt dificile și necesită atenție sporită în orice anotimp, cu atât mai mult iarna. Indiferent de traseul abordat este foarte importantă experiența montană, documentarea traseului pe hartă, verificarea condițiilor meteo și a stării zăpezii și echiparea corespunzătoare. O variantă de abordare a Vârfului Turnu, cel care marchează punctul de intrare în Creasta Nordică, pe timp de iarnă, este de la Cabana Curmătura, cu urcare pe traseul Carol Lehman, apoi o urcare susținută prin Hornul Găinii până la intersecția cu Șaua Padinii Închise și, de acolo, o ultimă urcare spre Vârful Turnu. Noi am avut noroc de o vreme minunată, chiar la început de an, însă, pe un astfel de traseu, vremea bună nu este doar un bonus, ci o absolută condiționare. Și de această dată, dacă simți că nu este momentul potrivit pentru tine, poți admira creasta înzăpezită a Craiului de la Cabana Curmătura și îți poți planifica prima tură în creastă la vară, fără a reduce, însă, din precauțiile pe care le-ai fi avut și acum.
TRASEU:
Fântâna lui Botorog – Poiana Zănoaga – Cabana Curmătura (bandă galbenă)
Cabana Curmătura – Lehman – Hornul Găinii – Vârful Turnu (bandă albastră + o porțiune nemarcată)
Retur pe același traseu
DATA: 2 Ianuarie
Dragă Om al Muntelui,
Ne știm deja de ceva vreme și am încredere în tine că ești bun, înțelept și responsabil. Că știi prea bine că experiența montană și condiția fizică nu suplinesc lipsa echipamentului de iarnă obligatoriu și cunoștințele de utilizare a acestuia. Similar, un echipament profi nu suplinește lipsa de experiență. Iarna nu-i chiar deloc ca vara! Un traseu lejer și marcat vara se poate transforma într-o adevărată experiență nedorită iarna pe vânt, ceață, temperaturi scăzute, ninsoare, vizibilitate redusă și zone expuse, alunecoase sau cu risc de avalanșă. Ziua se scurtează. Timpul necesar parcurgerii traseului se lungește. Înaintezi mai greu, respiri mai greu, te orientezi mai greu. Ești tu mai greu, cu totul. Am încredere că știi prea bine toate astea și încă altele multe și că nu îți lipsesc niciodată din rucsac colțarii, parazăpezile, bețele de trekking, harta sau device-ul care să te ajute să te orientezi
(chiar și acolo unde cunoști traseul!) și sursa de lumină dar, mai ales, că nu îți lipsește niciodată raționamentul înainte să decizi să pornești pe un traseu. Asigură-te că ce urmează să faci este ceea ce îți vei fi dorit să fi făcut și seara, când ești deja acasă și te relaxezi pe canapea, cu gândul la ziua frumoasă pe munte ce tocmai a trecut. Asigură-te că deciziile pe care le iei azi pe munte vor fi aprobate cu asumare de omul care vei fi mâine. Asigură-te că muntele e bucurie, liniște și sănătate. Mai mult decât orice, asigură-te că muntele e viață.
Să ne vedem cu bine, pe poteci!
Cu drag,
Un Om al Muntelui care alege viața
www.instagram.com/haihui.cu.swit.rocs/
Alte povești din munții noștri: