Locuiesc într-un oraș în care s-a jucat teatru în grădini de vară de pe la jumătatea veacului al XIX-lea. Toată boemia și veselia la care aveau acces cei mulți s-a stins însă încet-încet, iar locurile din București în care lumea se putea distra în aer liber s-au împuținat dramatic.
Ce n-a distrus vremea, au făcut-o comuniștii, transformând orașul într-un conglomerat de beton oribil din care distracția fusese exclusă încă din faza de proiect. Au încercat să compenseze construind în parcuri, ruine noi ale gândirii proletare. Așa au apărut Amfiteatrul Mihai Eminescu din ceea ce azi se numește Parcul Național și Teatrul de Vară din Parcul Bazilescu, de care parcă se apucase Primăria să-l renoveze anul trecut, când de fapt ar trebui refăcut din temelii, pentru că s-a ridicat prost, fără cap.
Teatrul de Vară din Parcul Herastrău
M-am gândit la toate astea în momentul în care a apărut discuția despre amfiteatrele și grădinile de vară din București în care s-ar putea prezenta spectacole de teatru. Primăria a avansat atunci Consiliului Național pentru Situaţii de Urgenţă propuneri după cum urmează: Teatrul de Vară din Parcul Herastrău, Teatrul Odeon (tavanul se poate da la o parte, am fost și martor odată la acest proces, am rămas impresionat), Teatrul de Vară amenajat la intrarea în Parcul „Alexandru Ioan Cuza”, Grădina de Vară din Parcul Național, curtea Casei Eliad, curtea Casei Filipescu-Cesianu, curtea·Operei Comice pentru Copii, Grădina cu Filme din Piaţa Lahovari nr.7.
Grădina cu Filme
Din pudoare, n-au fost pomenite Arenele Romane, un spațiu care însă ar ieși în pierdere dacă ar găzdui spectacole de teatru – lasă că nu s-ar umple, punem doar la socoteală faptul că trebuie respectată distanțarea socială și atunci n-ai cum să pui în scenă ceva care să acopere un minimum de costuri.
Sigur, avem Amfiteatrul TNB, un spațiu pe care îl consider unul dintre cele mai bune lucruri care s-au făcut la reconfigurarea Teatrului Național. Am doar cuvinte de laudă pentru ce se întâmplă acolo, pentru actorii care au jucat la redeschidere doar în fața a 60 de spectatori, pentru actrița care a vrut să și încheie spectacolul deși ploua torențial.
Amfiteatrul TNB
Dar asta nu mă împiedică să constat că în vara în care am fi avut cea mai mare nevoie de amfiteatre și grădini de vară, am descoperit că nu prea avem așa ceva în București. Putea fi vesel, dar e trist.
- Text de Horia Ghibuțiu.
