Când vine vorba de yoga, Adrian Băjenaru este una dintre persoanele cele mai avizate pentru a te iniția în această practică. Adrian este psiholog, profesor taoist, predă metode spirituale antice adaptate la viziunea occidentală, autorul articolului științific „Mindfulness, Flux și Flourishing” (2015) și al ghidului pas cu pas pentru fericire autentică „Înapoi în prezent” (2017).
De asemenea, are experiență activă în meditație mindfulness, kundalini yoga, tai chi și qi gong, master Reiki tradițional, master Palma Budistă Tibetană, inițiat în riturile iluminării incașe Munay Ki și hipnoză regresivă.
Despre alegerea acestui domeniu și cât de greu este să înveți această meserie: „Cred că Yoga m-a ales, de fapt, pe mine. Am avut o hernie de disc în urmă cu câțiva ani pentru care medicul curant îmi recomandase operație. Mă aflam la un pas de una dintre cele mai importante, dar și cele mai riscante decizii din viața mea. Între timp, mi-au fost recomandate de către un yoghin, pe care îl cunoscusem recent, câteva posturi (asanas) din tradiția yoghină indiană, dar și din filiera tibetană. Rezultatele au fost remarcabile, în prezent reușesc să intru în posturi cu grad de dificultate foarte avansat pentru coloana vertebrală fără vreun semn că aș mai avea vreo problemă. După această experiență, laolaltă și cu beneficiile și insight-urile pe care le-am experimentat cu ajutorul meditației, am considerat că este necesar să merg în profunzime. Așa am devenit yoga teacher. A fi yoga teacher necesită o responsabilitate foarte mare, atât pe salteluță cât și în afara ei. Dincolo de postură se află postura ta, din viața de zi cu zi, momente în care e necesar să aduci practica ta în relație, în exprimare, la masă și în conduită.”
Despre cum arată o zi din viața de yoga teacher: „Yoga este un mod de viață. Dimineața, de exemplu, este momentul purificării cu ajutorul unor tehnici speciale numite kriyas, după care îmi fac practica de dimineață. Practica mea personală este foarte diferită de momentele în care predau yoga studenților mei, dar doar acesta este felul în care mă branșez pe frecvențele potrivite pentru a transmite mai departe această cunoaștere milenară. În general, ora la care mă trezesc este dis de dimineață, la 05:30, și adorm de obicei până în ora 23:00. Îmi cunosc foarte bine „ceasul biologic” și l-am „potrivit” după cel al naturii. Alimentația este un factor foarte important pentru un yoghin și se recomandă un regim în care carnea ori este exclusă, ori este foarte rar prezentă în obiceiul alimentar, pentru a respecta regula non-violenței: „ahimsa”. Tot „ahimsa” presupune a nu-ți face nici ție rău în același timp, așa că poți găsi cel mai potrivit și mai sănătos obicei specific ție, ca individ. În timpul zilei îmi place mult să studiez (swadhyaya) și de aceea îmi aloc cel puțin 3 ore în care ori mă documentez, ori studiez online cu alți yoghini foarte experimentați din străinătate.”
Un lucru pe care foarte puțini oameni îl știu despre despre job-ul de yoga teacher: „Este foarte interesant să lucrezi cu oamenii. La fel ca la psiholog, majoritatea au impresia că un psiholog este, prin definiție, un om calm și liniștit. Când vine vorba de yoga teacheri, lucrurile sunt și mai complicate. Mulți asociază un yoga teacher cu o persoană care citește aura energetică sau care poate să stea suspendat într-un picior sau în mâini câteva ore. Adevărul: un profesor de yoga este un om obișnuit, cu bune și cu rele, care doar explorează dimensiuni mai profunde ale cunoașterii și simțirii.”
Despre cea mai importantă calitate pe care trebuie să o aibă un yoga teacher: „Un yoga teacher autentic nu se aseamănă cu un profesor formal, care învață pe alții niște tehnici care pot fi asimilate logic-rațional. A preda yoga este în sine o artă și o știință. O artă pentru că susții spațiul și transmiți precum un releu energia și informația necesară auditorului. Și o știință, pentru că yoga este o cale care nu cunoaște abateri, este precum o linie dreaptă, de aceea avem aliniament postural, avem timpi în respirație sau puncte speciale (centrii de forță) în care ne concentrăm. Da, calitatea de bază aș zice că este aceea de a susține spațiul, adică de a permite celorlalți să fie ei înșiși, explorând diferite posturi în felul lor subiectiv, fără a se simți stânjeniți sau incofortabil.”
Despre cea mai mare idee preconcepută a românilor în legătură cu domeniul în care activează, Adrian spune: „Yoga nu este gimnastică, așa cum Tantra nu înseamnă sex, iar Advaita nu reprezintă un refugiu de ordin patologic spre interior, departe de emoții și de viață. Yoga are baze tantrice în sensul în care pornește de la premisa că „totul în Macrocosmos este energie”, iar ființa umană este un microcosmos care, cu ajutorul celor 84 de yogasanas, se pot canaliza energii subtile pentru a îmbunătăți sănătatea, vitalitatea și a înlătura stresul și agitația. Yoghinul obține astfel libertatea supremă, eliberat de condiționările mentale. În România și nu numai, yoga este automat asociată cu sexualitatea, din cauza unor anumite practici non-etice desfășurate de unele școli care s-au îndepărtat de la esență. În realitate, lucrurile stau foarte diferit. Există chiar practici de continență foarte avansate, care sunt destinate cultivării acestei energii și care pot îmbunătăți enorm sănătatea și vitalitatea practicantului. Yoga nu este o religie, ci unul dintre cele șase sisteme de filosofie ale Indiei. Multe persoane asociază yoga cu hinduismul, însă yoga nu se supune unui sistem de dogme religioase. În țara noastră există foarte multe credințe limitative, asta și din cauza influențelor foarte puternice implementate de credința creștin-ortodoxă. Cu toate acestea, yoga nu poate decât să ajute practicantul, indiferent de religia apartenentă să o practice într-un mod cât mai viu și mai autentic.”
Despre cea mai mare satisfacție pe care ți-o oferă acest job: „Sunt trei mari recompense pe care le primesc din ceea ce fac. Prima este faptul ca îmi urmez pasiunea și că fac zilnic ceea ce îmi place. A doua este că îmi place ceea ce fac și evoluez constant în practica mea, fără a mă plictisi. Probabil, cea mai mare recompensă dintre toate este transformarea oamenilor din jurul meu, fie după doar o sesiune de yoga după care îmi mulțumesc pentru liniște și relaxare, fie că revin la mine după mai mult timp și îmi spun că au făcut schimbări benefice în viața lor după ce au început să participe la clasele mele. Aceste schimbări sunt indirecte și vizează comportamente, relații și chiar probleme de sănătate.”
Cel mai important sfat pe care l-ar da cuiva care-și dorește să se facă yoga teacher: „Este o întrebare foarte bună, tocmai pentru că astăzi există o tendință de superficialitate, ca și în alte domenii. Probabil să ia aminte cu strășnicie la secvențierea ramurilor în yoga: înainte de asana, există yama și niyama, etica și morala fără de care, indiferent cât de avansat vei deveni în practica posturală, nu poți fii un yoghin în adevăratul sens al cuvântului, dar și să depășească practicile bazate pe postură, să exploreze știința yoga în profunzime: mantra (sunetele sacre); controlul energiei; concentrarea, retragerea simțurilor, meditația.”
Despre cea mai importantă lecție pe care a învățat-o din această meserie: „În fiecare zi am câte o lecție de învățat. În yoga, cele mai multe lecții mi le-am luat de la corpul meu de care fusesem relativ disociat. Să trăiesc viața cu adevărat în corpul cu care m-am născut și să îi ascult limitările, să fiu mai blând cu el și să nu forțez lucrurile. Atunci când ești în postură și vrei cu tot dinadinsul să avansezi, o să observi că există riscul de a te accidenta și mai apoi apare stagnarea. La fel și în viață, când forțezi decursul natural și firesc al lucrurilor, devii mai rigid și primești mai puțin de la viață și de la ceilalți.”
Foto: Betty Ologeanu
Articol de Gruia Dragomir, Redactor Zile şi Nopţi Bucureşti
