Centrul Cultural Mihai Eminescu
Centrul Cultural Mihai Eminescu este o instituţie publică de cultură, aflată în subordinea Consiliului Local al Primăriei Sectorului 2, fiind finanţat din surse de la bugetul local şi din venituri proprii, conform legilor în vigoare.
Temeliile Centrului au fost puse în anul 1939 când, la 10 octombrie, Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol” înfiinţează „Căminul Cultural Orăşenesc Dichiu”. După abdicarea regelui Mihai I, Căminul Cultural a trecut în proprietatea statului, sub denumirea de Căminul Cultural „Mihai Eminescu”, pentru ca, în anul 1955, să îşi schimbe denumirea în „Casa de Cultură Mihai Eminescu”. În perioada comunistă, Casa de Cultură „Mihai Eminescu” a fost spaţiul unde tinerii şi-au manifestat, liber de inhibiţiile şi restricţiile impuse de vremuri, spiritualitatea şi personalitatea, în cadrul multor manifestări culturale.
În toamna anului 2002, datorită potenţialului instituţiei, evenimentelor de mare amploare, cu sprijinului Consiliului Local, instituţia capătă noi valenţe şi îşi schimbă denumirea în Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, ca o asumare a unei responsabilităţi de gestionare corectă şi promovare pertinentă a actului cultural.
Centrul Cultural Mihai Eminescu – Sediul actual al instituţiei este situat în clădirea din strada Jean Louis Calderon nr. 39.
Teatrul de vară din Parcul Naţional, numit Amfiteatrul Mihai Eminescu, este spațiul instituției în care se pot derula evenimente în perioada anotimpului cald. Accesul se face prin strada Arhitect Dumitru Hârjeu sau, intrând în parc, prin Bd. Basarabia sau prin strada Maior Ion Coravu. Interiorul Amfiteatrului Mihai Eminescu găzduiește Galeria de artă “Luceafărul”, un spațiu în care se pot desfășura evenimente culturale diverse. Accesul către galeria de artă se face numai prin parc.
Un răspuns
Seara de poezie din 20.02.2025, moderată de poeta Victoria Milescu, a fost una specială, fiindcă a avut o invitată specială, dna Ana Maria Păunescu, fiica lui Adrian Păunescu, marele poet, care a plecat dintre noi definitiv în 2010. Ana Maria Păunescu, ea înseși poetă cu har, a dus mai departe moștenirea culturală a tatălui ei, respectiv revista „Flacăra”, sub denumirea nouă de „Flacăra lui Adrian Păunescu”, dar moștenindu-i talentul, a scris și publicat o serie de cărți de versuri, multe marcate de amintirea acestuia. Cu dezinvoltură și mult farmec, a povestit în fața publicului alcătuit din poeți consacrați secvențe din de copilărie și adolescență alături de tatăl ei, care îi încuraja încercările literare și o lua cu el la spectacolele cenaclului „Flacăra”, unde „generația în blugi” venea în număr foarte mare, aplaudând cu entuziasm pe acei tineri poeți și cantautori lansați de marele bard: Ștefan Hrușcă, Victor Socaciu, Nicu Alifantis, Vasile Șeicaru, Ducu Bertzi etc., care ulterior au devenit vedete naționale incontestabile. Ana Maria Păunescu a citit din cărțile ei dar și din cele ale tatălui ei, unele reeditate chiar de ea la Asociația Culturală A. Păunescu din București. În cadrul acestei întâlniri interactive, au urmat întrebări din public, la care invitata a răspuns cu plăcere, mulți chiar au achiziționat exemplare din cărțile aduse de autoare. Pentru ca Seara de poezie să fie completă, poeții prezenți în sala primitoare a Centrului Cultural „M. Eminescu” au citit din cărțile lor nou-apărute, unii orientându-se spre poezii de iarnă, fiindcă după un neașteptat de cald ianuarie a venit și mult dorita zăpadă, firească anotimpului iernii. S-au făcut schimburi de cărți, s-au scris autografe, s-au făcut fotografii, filmulețe, evenimentul considerându-se o amintire de preț, poate chiar un document de istorie literară.