Doomscrolling-ul poate amplifica simptomele tulburării de anxietate generalizată. Ce spun psihologii

Doomscrolling-ul poate amplifica simptomele tulburării de anxietate generalizată. Ce spun psihologii

Mulți oameni își încep ziua verificând știrile sau rețelele sociale. Primele informații pe care le întâlnesc sunt adesea despre conflicte sau dezastre, iar câteva minute petrecute citind astfel de știri pot schimba starea cu care își încep ziua.

Psihologii atrag atenția că acest obicei, cunoscut sub numele de „doomscrolling”, poate influența starea emoțională a oricărei persoane. În cazul celor care se confruntă cu tulburarea de anxietate generalizată, efectele pot fi și mai puternice, deoarece felul în care creierul procesează informațiile despre pericol este deja diferit.

Creierul nu tratează toate informațiile în mod egal

Veștile negative ne captează atenția mai ușor decât cele pozitive. Psihologii Roy Baumeister, Ellen Bratslavsky, Catrin Finkenauer și Kathleen Vohs au arătat că informațiile negative au, în general, un impact mai puternic asupra noastră decât cele pozitive. Acesta este unul dintre motivele pentru care știrile despre pericole sau crize ne atrag atenția atât de ușor.

Conținutul care provoacă emoții puternice generează mai multe reacții și ajunge mai ușor în fața utilizatorilor. În doar câteva minute petrecute pe rețelele sociale, putem trece prin zeci de știri despre conflicte, accidente sau dezastre. Creierul reacționează la fiecare dintre ele ca la o posibilă amenințare, chiar dacă evenimentele se petrec departe de noi.

Anxietatea generalizată schimbă felul în care sunt interpretate știrile

Persoanele cu tulburare de anxietate generalizată tind să supraestimeze probabilitatea unor evenimente negative și să tolereze mai greu incertitudinea. Din acest motiv, fiecare nouă informație despre un posibil pericol poate părea o confirmare că îngrijorările lor sunt justificate.

Consumul repetat de conținut negativ întreține ușor acest cerc. O știre duce la alta, apoi la căutări suplimentare și la verificarea repetată a actualizărilor. De cele mai multe ori, intenția este de a obține mai mult control asupra situației, însă efectul poate fi opus. Nivelul de tensiune poate crește, iar mintea începe să anticipeze tot mai multe scenarii negative.

De ce este atât de greu să ne oprim

Spre deosebire de un articol din ziar sau de un jurnal TV, fluxul de informații de pe rețelele sociale este continuu. Creierul rămâne cu impresia că următoarea informație ar putea explica mai bine situația sau ar putea reduce sentimentul de incertitudine. Tocmai de aceea, este ușor să apară gândul că „încă un postare” ar putea aduce răspunsul căutat.

În loc să ofere liniște, fiecare verificare aduce informații noi care trebuie procesate și care pot ridica alte motive de îngrijorare. De aceea, câteva minute petrecute pe telefon se pot transforma ușor într-o jumătate de oră, fără ca senzația de control să apară cu adevărat.

Căutarea informațiilor devine o formă de reasigurare

Nevoia de a mai verifica încă o știre sau încă o actualizare este ușor de înțeles. Expunerea la mai multe informații poate crea impresia că vom înțelege mai bine situația și că vom fi mai pregătiți pentru ceea ce urmează. În cazul persoanelor cu tulburare de anxietate generalizată, această verificare repetată poate deveni o formă de reasigurare.

În terapia cognitiv-comportamentală, comportamentele de reasigurare sunt acele acțiuni prin care încercăm să reducem anxietatea pe termen scurt. Ele pot aduce o senzație temporară de liniște, însă efectul dispare repede. Îngrijorarea revine, iar odată cu ea apare și nevoia de a verifica din nou știrile sau actualizările.

Psihologul Michel Dugas și colaboratorii săi au arătat că intoleranța la incertitudine joacă un rol central în tulburarea de anxietate generalizată. Pentru persoanele cărora le este greu să accepte că nu pot controla sau anticipa tot ce urmează, căutarea continuă de informații poate părea o soluție. Certitudinea completă este însă rareori posibilă, iar încercarea de a o obține poate menține anxietatea activă.

Când merită să schimbi obiceiul

Este important să rămânem informați, iar soluția nu este evitarea completă a știrilor. Problema apare atunci când informația începe să alimenteze îngrijorări care persistă mult timp după ce telefonul a fost lăsat deoparte.

Specialiștii pleso recomandă stabilirea unor intervale clare pentru informare și limitarea surselor urmărite pentru a reduce senzația de suprasolicitare. Scopul este să evităm expunerea continuă la un flux de conținut care menține organismul într-o stare de alertă.

Doomscrolling-ul poate afecta pe oricine, însă persoanele care se confruntă cu tulburarea de anxietate generalizată sunt adesea mai vulnerabile la efectele lui.