Interviu cu Caroline Fernolend, președinta Fundației Mihai Eminescu Trust
De 25 de ani, Fundația Mihai Eminescu Trust demonstrează că patrimoniul nu înseamnă doar clădiri vechi sau tradiții păstrate în fotografii, ci o resursă vie capabilă să transforme comunități și să creeze oportunități pentru generațiile viitoare.
În satele Transilvaniei, de la Viscri la Alma Vii, proiectele fundației au redat viață caselor și bisericilor fortificate, au susținut meșteșugurile locale și au încurajat oamenii să creadă din nou în valoarea locului pe care îl numesc acasă.
Despre impactul acestor proiecte, despre poveștile oamenilor care au ales să rămână sau să se întoarcă în sate și despre viitorul comunităților construite în jurul patrimoniului, am stat de vorbă cu Caroline Fernolend, președinta Fundației Mihai Eminescu Trust și una dintre cele mai importante voci ale conservării și revitalizării patrimoniului cultural din România.
Cum pot proiectele MET să devină un exemplu de bune practici și inspirație pentru alte comunități din țară?
Caroline Fernolend: Noi în România încă mai deținem un patrimoniu cultural și natural autentic, valori pe care alte țări din Europa le-au pierdut din cauza industrializării excesive, deci există baza de care avem nevoie. Echipa fundației MET în decursul ultimelor 25 de ani, prin implementarea a peste 1300 de proiecte, a „folosit” și a pus în valoare, împreună cu membrii comunității în care lucrăm, aceste resurse existente ca un vector de reactivare și regenerare comunitară. Rezultatele obținute și impactul lor pe termen lung, a inspirat și alte comunități din țară.
Consider că toate mesajele Majestății Sale Charles al III lea, în care a vorbit despre valorile autentice care sunt păstrate și promovate la Viscri și în alte localități din țară, toată promovarea și vizibilitatea pe care a oferit-o României pe plan național și internațional, au motivat și încurajat multe persoane, să investească și să dezvolte afaceri în turismul cultural responsabil în mediul rural.
„Noi în România încă mai deținem un patrimoniu cultural și natural autentic, valori pe care alte țări din Europa le-au pierdut din cauza industrializării excesive.”
Care sunt poveștile oamenilor care s-au implicat sau s-au întors în aceste sate datorită proiectelor MET și ce lecții pot învăța cititorii din acestea?
Caroline Fernolend: Timp de 15 ani, echipa fundației împreună cu specialiști în dezvoltare comunitară, ne-am concentrat pe identificarea și formarea liderilor locali, în fiecare dintre cele 10 comunități din Transilvania unde implementăm conceptul de „Sat de sine stătător”. Echipa MET a creat și testat un ghid de identificare și formare de lideri locali. Prin acest demers am reușit să motivăm câteva persoane din aceste comunități să se implice în activitatea de revitalizare a satului lor, să creadă în spiritul de comunitate și în binele comun.
La Alma Vii, familia formată din Cristina și Ciprian a fost una dintre primele care au hotărât să nu mai plece în Austria la lucru și să fie încrezători că și acasă în satul lor pot să-și asigure un trai bun, alături de fetița lor, implicându-se în proiectele MET. Azi Ciprian este un tâmplar bun în satul Alma Vii și Cristina lucrează în turism. Tot la Alma Vii, Alexandra Lăcătuș împreună cu soțul ei, Sandu, se ocupă cu multă dragoste de casele de oaspeți ale fundației. În anul 2021 au preluat și responsabilitatea pentru îngrijirea și accesul la biserica fortificată. În anul 2024 și-au deschis un punct gastronomic local în casa de la intrarea din biserica fortificată.
Consider că impactul proiectelor MET, în satele Viscri și Alma Vii a fost cel mai puternic și care a motivat unii tineri să rămână în sat, alții să se întoarcă și să aducă cu ei și o parteneră sau un partener, și au ales să trăiască la țară. Alții fără origini la țară, au ales să se mute aici. Au făcut un efort financiar și și-au deschis o mică afacere de familie, care să le asigure traiul dar care să fie și folositoare comunității și să ofere locuri de muncă chiar în sate.
REGENERARE RURALĂ | ȘURA ARCHIȚA
REGENERARE RURALĂ | OAZA DE SĂNĂTATE URBANĂ
REGENERARE RURALĂ | BASTIONUL KULTFORT
Caroline Fernolend (continuare): Din cele 15 familii tinere care au venit sau re-venit la Viscri, voi menționa doar pe câțiva: Mara și Alexu care au deschis primul restaurant în șura casei din Viscri nr. 32. Ei au 14 angajați pe care i-au format din rândul comunității. Sorina de la casa nr. 39, ea este un artist care realizează bijuterii din argint, care sunt vândute la magazinul cu produse artizanale de la Viscri nr. 36, unde cei doi artiști Irina și Tavi, au creat o oază de creație… pentru localnici și turiști.
Cum ați descrie filosofia Mihai Eminescu Trust în ceea ce privește revalorizarea patrimoniului arhitectural și cultural al Transilvaniei și ce impact are asupra comunităților locale?
Caroline Fernolend: Fundația Mihai Eminescu Trust (MET) este un cunoscător și iubitor al valorilor născute din experiența lui și a generațiilor trecute, dar trăiește în prezent și acționează cu integritate și responsabilitate pentru binele comun, pentru rezultate pe termen lung și pentru beneficiul generațiilor viitoare. Este iubitor de oameni, entuziast și caută să creeze coeziune și parteneriate între oameni. Susține spiritul de comunitate, bogăția adusă de diversitate etnică și integrare multiculturală. Inspiră prin exemplul personal cum a făcut-o timp de 25 ani concentrându-se cu pasiune pe îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității și revitalizarea patrimoniului natural și cultural al României.
„Mihai Eminescu Trust trăiește în prezent și acționează cu integritate pentru binele comun și pentru beneficiul generațiilor viitoare.”
De ce este important ca aceste sate și case tradiționale să fie păstrate, nu doar pentru localnici, ci pentru întreaga Românie?
Caroline Fernolend: Misiunea noastră este de a revitaliza comunitățile locale din România prin punerea în valoare a patrimoniului cultural și natural existent, integrare multiculturală și încurajarea economiei locale. Noi aplicăm o abordare integrată de dezvoltare durabilă care implică și responsabilizează actorii locali, contribuie la păstrarea autenticității patrimoniului și armonizarea acestuia cu nevoile comunității.
Cum contribuie restaurarea caselor și bisericilor săsești la vizibilitatea României în lume și la consolidarea identitatii culturale naționale?
Caroline Fernolend: Echipa fundației MET a reușit să motiveze și să implice mulți locuitori din „satele noastre” în proiectele de revitalizare pe care ei le consideră necesare și importante. Prin faptul că noi la Mihai Eminescu Trust (MET) am creat oportunități de formare profesională și de dezvoltare a unor mici afaceri pentru locuitori, indiferent de statutul lor social sau apartenența etnică, am contribuit la îmbunătățirea nivelului de trai al multor familii din Transilvania. Aceste persoane care și-au deschis mici afaceri au fost implicați în procesul de restaurare a fațadelor la început în anul 2000, după aceea la repararea de acoperișuri la case și biserici fortificate, șuri, poduri și multe altele.
Suntem recunoscători că activitatea unui ONG din Transilvania este apreciată la nivel național și internațional. În anul 2007 fundația MET a primit pentru restaurarea conacului Apafi din satul Malancrav, prima recunoaștere internațională “Premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniul Cultural pentru conservarea monumentelor istorice și participarea socială a satelor săsești din Transilvania”.
Caroline Fernolend (continuare): În anul 2012 la GALA SOCIETĂŢII CIVILE – am primit Premiul I și Premiul Durabilitate pentru proiectul ECO H2O – Prima Stație de Epurare Ecologică, pentru comunitatea din satul Viscri. Această stație de epurare ecologică funcționează și azi, fără a genera costuri de funcționare pentru primăria Bunești. Locuitorii satului Viscri curăță în fiecare an vegetația de lângă lagunele care epurează apa uzată în mod ecologic prin bacterii aerobe și anaerobe.
Începând cu anul 2014, Consiliul Europei promovează activitatea fundației Mihai Eminescu Trust (MET) ca exemplu de bună practică de aplicare a principiilor Convenției de la Faro, care se referă la punerea în valoare a patrimoniului în favoarea și dezvoltarea comunităților locale. În anul 2024, MET a primit cea mai mare recunoaștere europeană din domeniul patrimoniului, 3 premii Europa Nostra – inclusiv marele premiu, pentru proiectul de revitalizare a bisericii fortificate de la Alma Vii, județul Sibiu.
Cum vedeți viitorul patrimoniului rural și al comunităților implicate și ce rol pot avea tinerii din alte regiuni ale țării în susținerea sau replicarea acestor inițiative?
Caroline Fernolend: Eu sunt o persoană optimistă, de aceea sper ca în viitorul apropiat tot mai multe persoane din comunitățile rurale să-și dea seama de potențialul enorm care există în această țară. Deținem toate formele de relief pe care le are Elveția, în plus avem Delta Dunării, poate avem un patrimoniu construit mai bogat și mai divers.
„Am încredere că tinerii de azi și de mâine vor face ca obstacolele să fie rezolvate și ca tot mai mulți tineri să rămână în țară.”
Ce ne lipsește nouă ca să ajungem la un nivel de trai atât de înalt ca în Elveția? Răspunsul meu subiectiv este: lipsa încrederii, lipsa mândriei locale, lipsa de implicare a autorităților în susținerea inițiativelor private, prea multă corupție. Am încredere că tinerii de azi și de mâine vor face în curând ca toate aceste obstacole menționate mai sus să fie “rezolvate” și ca tot mai mulți tineri să rămână în țară.
EDUCAȚIE ȘI VIITOR
Ce urmează după 25 de ani de MET, care sunt planurile viitoare?
Caroline Fernolend: Azi, consider că cel mai important proiect al fundației a fost crearea unei echipe de oameni dedicați și entuziaști – echipa MET – care să adune nevoile și ideile de proiect de la locuitorii din comunitățile în care activăm, să le adapteze la ghidurile de finanțare și să le transforme în aplicații de proiect eligibile.
Această echipă MET va continua să meargă pe acest drum, să motiveze și să implice tot mai mulți locuitori din „satele noastre” în proiectele de revitalizare pe care ei le consideră necesare și importante. Îmi doresc mult să păstrăm încrederea partenerilor care ne sunt alături de 25 de ani și să atragem alții care să ni se alăture, fiindcă doar împreună putem continua să aducem mai multă bunăstare în comunitățile noastre.
Interviu de ALEXANDRA BUJENIŢĂ
Foto – Courtesy of MET
NOTĂ: Proiectul EcoH2O – Stația de epurare de la Viscri a fost selectat printre cei 4 finaliști ai categoriei Enhancing Circularity, Sustainability and Innovation din cadrul prestigioaselor premii New European Bauhaus 2026. Votul public este deschis până pe 10 iulie, iar proiectul EcoH2O concurează în Strand A – NEB Champions. Votează această inițiativă românească de sustenabilitate și inovație aici: https://prizes.new-european-bauhaus.europa.eu/public-vote
