Totul se-ntâmplă la Galaţi, unde compania publică de utilităţi a majorat, cu acordul autorităţilor, de două ori în numai trei zile (mai precis la 1 şi la 3 iulie 2019) tarifele la apa potabilă şi la canalizare, cu un total de 13,37%. Drept urmare, un metru cub de apă este taxat acum, în total, cu 8,31 lei.
Creşterea tarifelor pentru apă potabilă şi pentru canalizare, de două ori în doar trei zile (1 şi 3 iulie 2019) stârneşte controverse în municipiul Galaţi. Deşi cele două scumpiri au toate avizele legale – atât de la Consiliul Local (CL), cât şi de la Agenţia Naţională de Reglementare a Serviciilor Comunale (ANRSC) – nu puţini sunt cei care susţin că, de fapt, măsura este abuzivă.
Principalul motiv al nemulţumirilor este legat de faptul că majorarea nu are drept scop să acopere costurile de producţie şi de distribuire a apei potabile sau, de cealaltă parte, costurile de transport şi epurare a apelor menajere, ci să susţină programul de extindere a reţelei în mediul rural. Asta după ce, de câţiva ani, societatea publică Apă Canal SA Galaţi s-a transformat în operator regional.
Faptul că banii sunt necesari pentru investiţii (mai exact pentru rambursarea creditelor luate pentru extinderea în mediul rural a reţelei) este confirmat chiar de către Apă Canal SA (în memoriul justificativ), dar şi de primarul Ionuţ Pucheanu.
„La fundamentarea preţurilor/tarifelor, s-a avut în vedere asigurarea sustenabilităţii în activitatea operatorului, dar şi rambursarea creditelor, în sumă de circa 92.990.000 lei, contractate pentru cofinanţarea proiectelor regionale de reabilitare, extindere şi, respectiv, dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi”, afirmă societatea.
Atât consilierii locali din opoziţie, cât şi numeroşi gălăţeni, susţin că nu este nici moral şi nici legal ca locuitorii oraşului Galaţi să susţină financiar investiţiile făcute de Apă Canal SA în alte localităţi. În esenţă, reţeaua de apă potabilă şi de canalizare a oraşului Galaţi este proprietatea municipalităţii, societatea publică având în oraş doar calitatea de administrator.
Pentru investiţii, fiecare localitate are la dispoziţie fonduri europene (care sunt din belşug) sau alocări din bugetul de investiţii stabilit din taxele locale. Eventual împrumuturi care sunt rambursate tot din bugetul local. Aşa este prevăzut în legislaţia românească.
Faptul că investiţiile sunt mutate, practic, pe seama portofelului celor branşaţi la apă şi canalizare – care sunt transformaţi astfel, fără voia lor, din beneficiari de servicii în investitori, contravine flagrant legii, fiind motiv de nulitate absolută (dacă va fi atacată în contencios administrativ) a HCL care stabileşte majorarea tarifelor de apă şi canalizare în municipiul Galaţi.
DE CE S-A SCUMPIT DE DOUĂ ORI ÎN TREI ZILE
Pe 30 iunie, apa şi canalizarea costau, la Galaţi, 7,33 lei pe metrul cub. De la 1 iulie, preţul a sărit la 7,71 lei/mc, iar din 3 iulie la 8,31 lei/mc. Creşterea este de nu mai puţin de 13,37% (0,98 lei/mc), una din cele mai mari din ultimii 20 de ani.
După cum explică Apă Canal SA, „în baza Planului anual de evoluţie a tarifelor aprobat prin Actul adiţional nr.36/2017 la Contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, de la 1 iulie 2019, conform Deciziei ANRSC nr.120/04.06.2019, s-au ajustat tarifele, în termeni reali, la apa potabilă şi canalizare-epurare astfel: apa potabilă 0 (zero)%, canalizare – epurare 3%, la care se adaugă indicele de inflaţie şi TVA”.
„În baza HCL-urilor de aprobare a planului de tarifare revizuit în fiecare localitate din aria de operare a Apă Canal SA Galaţi şi conform Deciziei ANRSC nr.137/03.07.2019, din 3 iulie 2019. Ajustarea în termeni reali a tarifelor la apa potabilă cu 3% şi canalizare-epurare cu 19%, la care se adaugă indicele de inflaţie şi TVA”, mai explică Apă Canal.
În esenţă, vorbim despre o afacere de aproape 14 milioane de lei încasaţi în plus, anual, de la consumatori, având în vedere că în ultimii 5 ani societatea publică a facturat între 13,7 şi 15,1 milioane de metri cubi pe an. Cel puţin aşa rezultă din rapoartele anuale de activitate.
