POVEŞTI DIN BUCUREŞTI | °isopatrusute – un loc pentru fotografia pe film și comunitatea din jurul ei

Fotografie pe film în București | Într-un București în care imaginile sunt făcute și consumate aproape instantaneu, °isopatrusute propune o altă relație cu fotografia: mai lentă, mai atentă și mai personală.

Pornit din pasiunea unui grup de prieteni pentru fotografia pe film, laboratorul independent a devenit și un spațiu dedicat comunității creative, experimentelor analogice și întâlnirilor dintre generații de fotografi.

Matei Dumitru este fondatorul °isopatrusute, un laborator independent dedicat fotografiei pe film. Cu o pregătire în cinematografie, Matei caută să creeze o punte între creativitate și tehnică, oferind fotografilor instrumentele și spațiul necesar pentru a-și transforma ideile în proiecte concrete. Pasiunea pentru fotografie a început încă din adolescență, când a fost fotograf la festivalul Super și a participat la atelierul de film din 2017. În liceu, alături de colegii săi, a construit o cameră obscură din echipamente recuperate și recondiționate – un proiect care, după absolvire, avea să devină °isopatrusute.

Cum a apărut °isopatrusute, laboratorul de fotografie pe film din București

Cum a apărut °isopatrusute și ce ați observat în București care v-a făcut să credeți că există loc pentru un astfel de spațiu?

Noi spunem mereu că laboratorul °iso a apărut din întâmplare. La început am fost un colectiv de oameni cu o pasiune comună pentru fotografia pe film. Când a venit momentul să închiriem un spațiu în care să putem lucra, ne-am hotărât să developăm filme și pentru alți oameni, în primul rând ca să acoperim o parte din cheltuieli.

Așa am descoperit că în comunitatea din care făceam parte existau foarte mulți oameni care căutau același lucru ca noi: un laborator de developare în care să aibă încredere și în jurul căruia să se poată forma o comunitate. Oamenii aceștia ne-au susținut de la început și ne-au permis să ne transformăm hobby-ul într-o meserie.

Cine sunt oamenii din spatele °isopatrusute și ce relație aveați voi cu fotografia pe film înainte să transformați pasiunea într-un business?

°iso a început ca un proiect între prieteni pasionați de fotografia pe film. Colectivul nostru s-a schimbat și a evoluat mult de-a lungul timpului, dar un lucru a rămas constant: toate persoanele care au făcut parte din echipă au fost, înainte de toate, fotografi cu o pasiune proprie pentru ceea ce facem.

O parte dintre oamenii care au trecut pe la noi au avut apoi spațiul să-și întindă aripile și să-și urmeze propriile cariere ca fotografi și artiști, lucru de care ne bucurăm foarte mult. Astăzi suntem o echipă de opt persoane și cred că suntem cu toții la fel de pasionați ca întotdeauna.

Care a fost cel mai neașteptat lucru pe care l-ați descoperit după ce ați deschis spațiul și ați început să interacționați cu clienții?

Probabil cel mai neașteptat lucru a fost să descoperim că putem, de fapt, să existăm și să trăim din ceea ce facem. În 2020 suna destul de fantezist să deschizi un magazin și un laborator dedicat exclusiv fotografiei pe film. Nu am pornit la drum cu convingerea că avem în față perspective pe termen lung. Ne-au ținut însă în priză oamenii care au avut încredere în noi, care ne-au dat de lucru încă de la început și care au continuat să revină. Cred că ne-a luat câțiva ani să realizăm că °iso nu mai este doar experimentul nostru de la început și că acum știm că aici vom rămâne.

De ce fotografia pe film atrage noi generații

Fotografia pe film este mai lentă, mai scumpă și mai puțin predictibilă decât fotografia făcută cu telefonul. De ce credeți că tocmai aceste „dezavantaje” au devenit astăzi parte din farmecul ei?

Credem că tocmai limitările filmului sunt cele care îl fac interesant astăzi. Cu telefonul avem practic un număr nelimitat de fotografii la dispoziție și am ajuns să fotografiem absolut tot. Fotografia a devenit atât de accesibilă încât uneori nici nu mai presupune o decizie. O rolă de film face exact opusul. Ai 36 de cadre, fiecare cadru costă ceva și nu îl poți șterge ca să încerci din nou. Inevitabil, te uiți puțin mai mult înainte să fotografiezi și începi să observi altfel oamenii și lucrurile din jurul tău.

Mai există și faptul că nu vezi fotografia imediat. Între momentul în care apeși declanșatorul și momentul în care primești imaginile poate trece o zi, o săptămână sau chiar mai mult. Dispare impulsul de a verifica imediat dacă fotografia „a ieșit” și, într-un fel, rămâi mai mult în momentul pe care îl trăiești. Nu credem însă că filmul este în mod automat mai profund sau mai valoros decât fotografia digitală. Sunt pur și simplu medii diferite.

Filmul are însă o materialitate și un ritual al lui. Cumperi rola, o încarci în aparat, folosești cele 36 de cadre, o aduci la laborator și abia apoi îți vezi imaginile. Iar negativul există fizic, imaginea pe care ai făcut-o ocupă efectiv un loc pe clișeul acela de film. Într-o lume copleșitor de instantanee, credem că oamenii au început din nou să aprecieze opusul: ceva lent, imperfect și puțin imprevizibil.

Ați observat o diferență între generațiile care vin la °isopatrusute? Ce îi atrage pe cei care au crescut cu fotografia digitală la film?

Trec pe la noi oameni din toate categoriile de vârstă. Sunt cei care au prins filmul într-o perioadă în care era singura metodă de a fotografia, cei care își amintesc fotografia pe film din copilărie și, poate cel mai interesant pentru noi, oamenii foarte tineri care îl descoperă acum pentru prima oară. Și se formează o punte foarte frumoasă între toate aceste generații care ajung să fie pasionate de același lucru, chiar dacă au ajuns la el din motive complet diferite.

Pentru cineva care a crescut cu fotografia digitală, multe dintre lucrurile care pentru generațiile anterioare reprezentau dezavantaje sunt acum tocmai partea fascinantă. Faptul că nu vezi imediat fotografia, că aparatul poate fi complet mecanic, că există un negativ fizic și că procesul presupune puțină răbdare sunt experiențe foarte diferite de felul în care suntem obișnuiți să producem și să consumăm imagini astăzi.

Ce se întâmplă în spatele unui laborator foto analogic

Care este partea din business pe care clientul nu o vede, dar care consumă cel mai mult timp, bani sau energie?

Desigur, ca în orice afacere, există o parte administrativă nevăzută care trebuie să țină toate lucrurile în mișcare. Nu ne-am imaginat la început cât de complicată poate deveni. Niciunul dintre noi nu are cunoștințe formale sau experiență în administrarea unei afaceri. În fond, suntem niște oameni care vor să facă ceea ce le place. Dar poate cea mai interesantă parte din ceea ce se întâmplă în spatele cortinei sunt echipamentele pe care le folosim. Ca să putem face ceea ce facem la scara la care lucrăm astăzi, folosim utilaje industriale mari, adunate de peste tot din lume și recondiționate de noi. Majoritatea sunt mai bătrâne decât oricare dintre membrii echipei.

Sunt echipamente construite într-o perioadă în care filmul era metoda principală de a fotografia. Între timp, filmul a devenit o industrie de nișă, iar utilajele profesionale noi nu se mai fabrică. Mulți dintre producătorii originali nu mai există, piesele de schimb nu se mai găsesc, iar service-ul oficial a dispărut de mult. Așa că, pe lângă developare și scanare, a trebuit să învățăm să fim și tehnicieni de service, electroniști, mecanici și uneori producători de piese de schimb. Cunoaștem fiecare șurub din utilajele pe care le folosim.

Cum decideți ce produse, filme sau branduri merită să ajungă la °isopatrusute? Contează mai mult povestea unui brand, calitatea produsului sau cererea clienților?

Ne dorim ca °iso să fie un one-stop-shop pentru fotografia pe film, un loc în care să găsești aproape orice ai nevoie pentru a fotografia, developa sau experimenta cu filmul. În același timp, ne interesează foarte mult brandurile noi care apar în comunitate. Încercăm să le susținem chiar și atunci când aprovizionarea poate fi mult mai complicată decât în cazul producătorilor mari. Ne place și să construim relații direct cu oamenii din spatele acestor proiecte, mai ales atunci când simțim că și ei contribuie la creșterea comunității și a industriei.

Avem o regulă destul de simplă: vrem să vindem lucruri care au legătură cu ceea ce facem, în care avem încredere și despre care știm să vorbim. Ideal, sunt produse pe care le folosim și noi. Dacă cineva intră în magazin și ne întreabă de ce ar trebui să aleagă un anumit film, aparat sau produs, vrem să-i putem răspunde din experiență, nu doar să citim ce scrie pe ambalaj.

Dincolo de developare: o comunitate pentru fotografia analogică

Ați simțit că °isopatrusute a devenit mai mult decât un magazin/laborator, un loc în care se întâlnesc oameni pasionați de fotografie? Ce rol ați vrea să joace °isopatrusute în scena creativă din București?

Ne dorim foarte mult ca °iso să fie un loc de întâlnire pentru oamenii care sunt la fel de pasionați de fotografie ca noi, dar și un spațiu deschis și ospitalier pentru cei care abia acum descoperă fotografia pe film. Încercăm să organizăm cât mai multe evenimente care aduc oamenii împreună și le provoacă curiozitatea, dar și să susținem artiști emergenți care aleg să lucreze cu mijloace analogice.

Credem că facem parte dintr-o mișcare mai largă de întoarcere către offline. Vedem tot mai mulți oameni care caută experiențe reale și comunități de care să simtă că aparțin. Din aceeași idee a apărut și Bucharest Analog Weekend (https://baw.isofilmlab.com/), festivalul pe care l-am organizat pentru prima oară vara aceasta. Am adus împreună expoziții de fotografie semnate de trei artiste emergente, workshopuri, concerte, DJ sets și activități din alte comunități creative pe care ne-am dorit să le punem în dialog unele cu altele.

Nu credem că peste zece ani vom fotografia mai puțin digital. Probabil vom fotografia mai mult ca niciodată. Dar tocmai de aceea credem că va exista și o nevoie tot mai mare pentru experiențe tangibile care cer răbdare și care invită la interacțiunea în viața reală.

Interviu de GRUIA DRAGOMIR