Rezumat
Povestea unei nave de legendă: Cumpărată în secret pentru a proteja planetaCum poți participa?Istoric vas Arctic Sunrise
O altfel de experiență pe litoral: Legendara navă spărgătoare de gheață Arctic Sunrise revine în Constanța. Cum o poți vizita gratuit
De la aventuri polare în Antarctica și proiecții de film cu Jane Fonda, până la povești despre salvarea delfinilor din Marea Neagră, vasul Greenpeace își deschide porțile între 19 și 22 august 2026 în Portul Constanța.
Dacă plănuiești o ieșire la mare în a doua jumătate a lunii august, adaugă o vizită aparte pentru familia ta. După mai bine de un deceniu de la ultima sa vizită în România (în 2013, când 24 de voluntari din 11 țări s-au reunit la Constanța într-o misiune maritimă europeană), legendarul vas Arctic Sunrise acostează din nou la țărmul românesc.
Între 19 și 22 august 2026, una dintre cele mai cunoscute nave de expediție și protecție a mediului din lume își deschide gratuit porțile pentru vizite ghidate, oferindu-ți șansa de a urca la bordul unui spărgător de gheață.
Povestea unei nave de legendă: Cumpărată în secret pentru a proteja planeta
Peste 30 de ani de istorie pe ape se ascund în spatele navei de aproape 50 de metri lungime. Povestea ei este demnă de un scenariu de film: construită în Norvegia ca vas spărgător de gheață (Polarbjorn), nava a fost achiziționată de Greenpeace în 1995 în secret (prin intermediul unei companii terțe, pentru că proprietarii norvegieni refuzau inițial să o vândă activiștilor).
Dotată cu aparatură modernă și platformă pentru elicoptere, Arctic Sunrise a scris istorie pe toate oceanele lumii:
– A fost prima navă din lume care a făcut înconjurul Insulei James Ross din Antarctica, după ce platforma de gheață masivă s-a prăbușit din cauza schimbărilor climatice.
– A înfruntat flotele ilegale de vânătoare de balene în Oceanul Antarctic.
– A fost trimisă în Golful Mexic pentru a evalua independent dezastrul ecologic provocat de platforma BP Deepwater Horizon.
– A facilitat expediții de cercetare subacvatice la adâncimi record de 3.000 de metri.
Ce poți face și descoperi la bordul Arctic Sunrise în Constanța
– Turul ghidat al navei: vei putea explora puntea și vei vedea căpitanul și echipajul navei care își dedică viața protejării naturii.
– Obiectivul Marea Neagră: misiunea științifică a navei și cum documentează populația de delfini din Marea Neagră
– Cinema la bord: Filmul „Gaslit” cu Jane Fonda: vei putea viziona noul documentar lansat în 2026, care o urmărește pe celebra actriță și activistă Jane Fonda în comunitățile din sudul SUA aflate în prima linie a luptei împotriva poluării fosile.
– Ateliere pentru adulți și copii
– Teatru de păpuși
Cum poți participa?
Vizitele la bord sunt potrivite pentru întreaga familie, pentru copii, tineri și toți cei curioși să descopere o altfel de perspectivă asupra mării.
Accesul este complet gratuit, iar participarea se face pe bază de înscriere în prealabil. Rezervă-ți biletul gratuit pentru tine și cei dragi completând formularul de aici: greenpeace.org/romania/arctic-sunrise-2026/


Istoric vas Arctic Sunrise
Nava „Polarbjorn” a fost construită de șantierul naval „Vaagen Verft” din Norvegia. Ulterior, a fost utilizată ca navă de aprovizionare. Înainte ca organizația Greenpeace să o achiziționeze,
activiștii se confruntaseră deja cu această navă în timp ce aceasta livra echipamente pentru guvernul francez în vederea construirii unei piste de aterizare prin habitatul pinguinilor din Antarctica.
Greenpeace a cumpărat nava „Arctic Sunrise” în 1995 prin intermediul unei companii numite Arctic Sunrise Ventures Ltd, deoarece proprietarii norvegieni ai navei nu doreau să o vândă organizației Greenpeace.
Nava a fost modernizată cu sisteme eficiente de comunicații, o platformă de aterizare pentru elicoptere și un lift pentru elicoptere în cala din mijlocul navei.
Prima sa călătorie a dus-o în Marea Nordului și în nord-estul Atlanticului, unde Greenpeace a documentat poluarea marină cu petrol provenit de la platformele offshore.
În 1997, a devenit prima navă care a făcut înconjurul Insulei James Ross din Antarctica, o călătorie care ar fi fost odată imposibilă, dacă platforma de gheață de 200 m grosime care lega insula de continentul antarctic nu s-ar fi prăbușit. Acesta a fost doar unul dintre numeroasele
semne ale schimbărilor climatice pe care nava a contribuit la documentarea lor, iar în 2009 a petrecut multe luni lucrând în jurul coastei Groenlandei și a gheții marine arctice, documentând efectele schimbărilor climatice în acea regiune.
În Oceanul Antarctic, nava, împreună cu Esperanza, a zădărnicit încercările flotei japoneze de vânătoare de balene de a-și continua așa-numitul program de vânătoare științifică a balenelor.
De asemenea, a urmărit nave private care pescuiau ilegal pește-dinți din Patagonia.


În 2010, nava Arctic Sunrise a fost trimisă în Golful Mexic pentru a efectua o evaluare independentă a impactului scurgerii de petrol de la platforma BP Deepwater Horizon. Nava a găzduit oameni de știință și cercetători independenți care căutau mamifere marine, broaște țestoase, pești și păsări marine contaminate cu petrol, adunând dovezi esențiale.
2011 – Nava Arctic Sunrise a participat, alături de Esperanza, la protestele „Arctic Oil” împotriva planurilor petroliere ale companiei „Cairns Energy” în largul coastei de vest a Groenlandei.
2012 – Campania „Oceans” privind Politica comună în domeniul pescuitului (PCP) a început în Las Palmas, Spania. Zona de operațiuni s-a desfășurat în largul Africii de Vest, vizând super-traulerele de pescuit ale UE. Presiunile exercitate în cadrul campaniei au determinat președintele senegalez să revoce permisele de pescuit acordate navelor străine în apele teritoriale ale țării.
Alte activități de cercetare polară/arctică au inclus amplasarea a 193 de steaguri ale statelor membre ale ONU în forma unei inimi pe o banchiză în topire, la nord de Cercul Polar Arctic, pentru a coincide cu cea mai mică suprafață de gheață marină înregistrată vreodată.
2013/2014 – Campanie privind Politica Comună în domeniul Pescuitului (PCP) în Marea Neagră, Marea Mediterană și Regatul Unit. În iulie, a început turul arctic pentru
a documenta goana după aur a industriei petroliere, care a fost apoi blocată de ceea ce este cunoscut astăzi drept incidentul „Arctic 30”.
2018 – Anul a început cu o expediție de trei luni în Antarctica, menită să promoveze crearea unui sanctuar în Oceanul Antarctic cu o suprafață de 1,8 milioane km², urmată de o călătorie cu nava în Patagonia pentru a documenta impactul pescuitului și al creșterii somonului. Nava a navigat spre nord până la Vancouver, atrăgând atenția asupra construcției proiectului de extindere a conductei Trans Mountain, iar anul s-a încheiat cu o campanie de sensibilizare privind deșeurile de plastic pe coasta Pacificului.
2019 – Campaniile din 2019 au inclus acțiunea de ocupare a platformei petroliere BP în semn de urgență climatică și o incredibilă expediție „Pole to Pole”, care a evidențiat amenințările cu care se confruntă oceanele, de la Arctica până la Antarctica, și a militat pentru un tratat global care să acopere toate apele internaționale.
2020 – Din cauza pandemiei de Covid-19, o parte semnificativă a anului a fost petrecută în așteptare, ceea ce nu a împiedicat însă derularea unor campanii importante, precum finalizarea călătoriei „Pole to Pole” sau investigarea efectelor dăunătoare ale traulerelor în zonele marine protejate din Atlantic.
2021 – Activitatea s-a concentrat în principal pe campania globală „Protect the Oceans” (PTO). Nava AS a observat și a documentat amenințările la adresa vieții marine din Oceanul Indian, generate de pescuitul industrial și de schimbările climatice, solicitând mai multe măsuri din partea guvernelor. În plus, un tur de documentare privind poluarea toxică în Turcia a scos la lumină prezența contaminanților chimici periculoși din sedimente, a deșeurilor de plastic și a depozitelor de deșeuri din zonă.
2022 – În 2022, după numeroase campanii în Atlantic, nava s-a întors în Antarctica pentru scufundări de cercetare subacvatică, cu sprijinul unor cercetători experți precum dr. Susanne Lockhart, descoperind o abundență de viață pe fundurile marine necunoscute, de obicei acoperite de gheață marină, ceea ce subliniază necesitatea protejării și reglementării zonei.
2023 – Odată cu demararea campaniei globale „Deep Sea Mining”, eforturile s-au concentrat mai mult pe zonele afectate, precum Zona Clarion-Clipperton din Pacific și alte zone din America Centrală. Această zonă de interes a fost alternată cu campanii privind justiția climatică în Antilele Olandeze sau implementarea „Ocean Sanctuaries” în California.






