Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 08/03/2026
Muzică

Playlistul lunii martie: Femei în muzică, powered by Electromureș

Patricia Stoian De Patricia Stoian
Comentarii Playlistul lunii martie: Femei în muzică, powered by Electromureș Share Playlistul lunii martie: Femei în muzică, powered by Electromureș
Playlistul lunii martie: Femei în muzică, powered by Electromureș


Playlistul lunii martie: Femei în muzică – cântece românești care merită redescoperite – o selecție recomandată de Electromureș.

În muzica românească, vocile feminine au avut mereu un loc esențial, de la marile interprete ale muzicii ușoare până la artistele pop ale generațiilor mai recente.

De multe ori, când vine vorba despre astfel de clasamente, ne întoarcem la aceleași hituri foarte cunoscute. Dincolo de ele există însă o mulțime de piese superbe, poate mai puțin ascultate astăzi, dar care au rămas la fel de puternice prin melodie, interpretare și atmosferă.

Playlistul nostru nu este un top al celor mai difuzate cântece, ci mai degrabă o invitație la redescoperire.

Un detaliu care dă și mai multă coerență selecției este prezența compozitorului Adrian Enescu în cinci melodii propuse în playlist. Compozitor esențial pentru pop-ul românesc modern, Adrian Enescu a colaborat de-a lungul timpului cu Loredana, Angela Similea, Silvia Dumitrescu, Dida Drăgan sau Grupul Stereo.

Playlistul lunii martie: Femei în muzică, powered by Electromureș
Playlistul lunii martie: Femei în muzică, powered by Electromureș

Stela Enache – Ani de liceu

Melodia din filmul „Liceenii” (1987) a devenit un simbol al nostalgiei adolescenței și una dintre piesele definitorii pentru muzica românească a anilor ’80. Filmul regizat de Nicolae Corjos s-a bucurat de o popularitate uriașă încă de la lansare, iar povestea sa despre viața de liceu – cu primele iubiri, relația cu profesorii și emoțiile adolescenței – a rămas relevantă pentru generații întregi.

La succesul peliculei a contribuit și coloana sonoră, cântecul „Ani de liceu”, compus de Florin Bogardo pe versurile lui Sașa Georgescu și interpretat de Stela Enache. Potrivit artistei, piesa a fost scrisă la cererea expresă a regizorului Nicolae Corjos, care își dorea un cântec pentru genericul de început și de final al filmului.

Grupul Stereo – Plopi impari

Grupul Stereo a fost una dintre formațiile românești care au adus un aer modern în muzica anilor ’80, colaborând îndeaproape cu compozitorul Adrian Enescu. Înființat în 1981, proiectul avea în centru duo-ul format din Crina Mardare și Elena Perianu, absolvente ale Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București. Muzica lor se remarca prin influențe synth-pop și disco, un stil rar întâlnit în România acelei perioade, construit în jurul sintetizatoarelor și al viziunii avangardiste a lui Adrian Enescu.

Totul a fost destul de simplu. În 1984 am făcut un disc împreună cu Adrian Enescu. Mi-a arătat câteva piese la care lucra și mi-a spus că ar vrea să punem voci peste ele. Versurile au fost scrise de Lucian Avramescu și în două săptămâni am terminat înregistrările”, își amintea Crina Mardare într-un interviu acordat pentru Vice

Angela Similea – Ninsorile de flori

Angela Similea (născută Ioana Angela Similea, 9 iulie 1946) este una dintre cele mai emblematice și iubite soliste de muzică ușoară din România, supranumită adesea „doamna cântecului românesc” datorită eleganței și sensibilității interpretative. A devenit cunoscută la nivel național după câștigarea trofeului Cerbul de Argint la Festivalul Internațional „Cerbul de Aur” de la Brașov, în 1970.

„Ninsorile de flori” este una dintre cele mai poetice piese din repertoriul artistei, construită pe o linie melodică rafinată. Muzica este semnată de Adrian Enescu, iar textul de Dan V. Dumitriu.

Loredana Groza – Îți citesc în ochi

În 1988 apărea la Electrecord albumul Loredanei Groza, „Bună seara, iubito”, un material care a schimbat în bună măsură direcția muzicii pop din România. Discul, semnat integral de compozitorul Adrian Enescu (muzica) și poetul Lucian Avramescu (versurile), a devenit rapid un succes major, depășind un milion de exemplare vândute.

Una dintre piesele reprezentative ale albumului este „Îți citesc în ochi”, o melodie care ilustrează perfect stilul modern pe care Adrian Enescu îl aducea în muzica românească la finalul anilor ’80.

Într-un interviu acordat revistei Sunete, Loredana își amintea cât de important a fost pentru ea întâlnirea cu compozitorul:

„Cel mai important susținător al drumului meu în muzică a fost și este publicul, fanii mei care mi-au dat motivația să merg mai departe. Am venit în București la 14 ani, nu cunoșteam pe nimeni. Primii oameni care au crezut în mine au fost Dumitru Moroșanu, J. Kerestely, Marius Țeicu, D. Beizadea. Dar cel care m-a făcut să cred că sunt Loredana Groza, mai mult decât o cântăreață de muzică ușoară, a fost Adrian Enescu.”

Dida Drăgan – Stau pe o margine de lună

Dida Drăgan este una dintre cele mai puternice și dramatice voci ale muzicii românești, adesea supranumită „vocea de flacără a rock-ului românesc”. Născută pe 14 septembrie 1947 la Găești, este absolventă a Școlii Populare de Artă din București și s-a remarcat printr-un stil interpretativ intens, trecând cu ușurință de la muzica ușoară la rock sau jazz. De-a lungul carierei a colaborat cu numeroși compozitori importanți și a făcut parte, la începuturile sale, din grupul Mondial. A fost căsătorită cu muzicianul Petre Magdin, cel care i-a compus câteva dintre piesele cunoscute.

„Stau pe o margine de lună” este o piesă dramatică și intensă, care pune în valoare forța vocală a Didăi Drăgan. Muzica este semnată de Adrian Enescu.

Mihaela Runceanu – De-ar fi să vii

Mihaela Runceanu (1955–1989) a fost una dintre cele mai emblematice și iubite voci ale muzicii ușoare românești din anii ’80, apreciată pentru sensibilitatea interpretării și pentru tehnica vocală impecabilă. A fost profesoară de canto la Școala Populară de Artă din București, unde a format generații întregi de artiști. Era considerată o artistă modernă, cu un stil interpretativ apropiat de scena europeană, reușind să-și păstreze libertatea artistică într-o perioadă complicată pentru muzica românească.

Viața i-a fost curmată tragic pe 1 noiembrie 1989, la doar 34 de ani, dispariția sa șocând profund publicul și lumea artistică.

„De-ar fi să vii” este una dintre cele mai frumoase balade din repertoriul artistei, o piesă care pune în valoare timbrul și expresivitatea vocii sale. Muzica este semnată de Alexandru Wilmany, iar versurile de Roxana Popescu.

Silvia Dumitrescu – Cred în tine

Silvia Dumitrescu s-a născut pe 3 octombrie 1959, la București. A studiat pianul încă de la vârsta de cinci ani și a absolvit Școala Populară de Artă. S-a lansat la Festivalul Național de Muzică Ușoară de la Mamaia, în 1985, unde a obținut Premiul I la secțiunea Interpretare.

Un moment important al carierei sale a fost colaborarea cu compozitorul Adrian Enescu. Piesa „Cred în tine”, lansată în 1988, avea să devină titlul albumului apărut doi ani mai târziu, în 1990, material considerat astăzi un reper al muzicii pop-electronice din România.

„Cred în tine” este o piesă reprezentativă pentru finalul anilor ’80, construită în jurul unei interpretări energice și foarte recognoscibile. Muzica este semnată de Adrian Enescu, iar versurile de Angel Grigoriu.

Laura Stoica – Mai frumoasă

Laura Stoica (1967–2006) a fost una dintre cele mai importante figuri ale muzicii rock și pop-rock din România. S-a lansat oficial în 1990 la Festivalul de la Mamaia, unde a câștigat Marele Premiu. Piesele sale au devenit rapid hituri naționale, printre cele mai cunoscute numărându-se „Un actor grăbit” și „Focul”.

Artista s-a stins din viață pe 9 martie 2006, la vârsta de 38 de ani, în urma unui accident rutier.

„Mai frumoasă” este una dintre cele mai sensibile piese din repertoriul Laurei Stoica, cu o interpretare caldă și expresivă. Versurile sunt semnate de Laura Stoica, iar muzica de Laura Stoica și Emanuel Gheorghe-Fisă.

Van Noizz (Maria Radu) – Pas cu pas

Van Noizz, cu Maria Radu la voce, a fost unul dintre proiectele pop de succes de la sfârșitul anilor ’90. În perioada 1998–2000, formația a lansat mai multe piese care au dominat topurile vremii. Printre cele mai cunoscute se numără „Nu renunța” – prima piesă românească ajunsă pe locul 1 în Top 50 Radio Contact –, dar și „Vara în doi”, „Pas cu pas” sau „Iubire, bibelou de porțelan”.

Proiectul a lansat două albume de studio, înainte ca Maria Radu să își continue cariera pe un drum separat.

Alexandra Ungureanu & Unu – Lumea visează

Alexandra Ungureanu s-a născut pe 28 decembrie 1981, la Onești, în județul Bacău. A început să cânte de la vârsta de șase ani, participând la numeroase festivaluri de muzică pentru copii, unde a obținut premii importante.

Piesa „Lumea visează”, lansată în 2002, a devenit una dintre melodiile reprezentative ale pop-ului românesc de la începutul anilor 2000. Este o piesă pop fină, care a rămas în timp foarte apreciată de public. Muzica este semnată de Bogdan Popoiag și Dan Griober.

Aura Urziceanu – Vreau să vii în viața mea

Aura Urziceanu este considerată una dintre cele mai importante voci ale jazz-ului românesc și internațional, o artistă a cărei carieră se întinde pe mai bine de șase decenii. Născută pe 14 decembrie 1946 la București, într-o familie de muzicieni, a început studiul viorii sub îndrumarea tatălui său, înainte de a se dedica muzicii ușoare și jazz-ului. Este recunoscută pentru tehnica vocală impecabilă și pentru capacitatea de a aborda genuri variate, de la jazz și blues la muzică ușoară sau folclor prelucrat, tehnica sa de improvizație („scat”) fiind adesea comparată cu cea a marilor voci ale jazz-ului.

De-a lungul carierei a concertat pe marile scene ale lumii – de la New York și Paris până la Tokyo – și a colaborat cu nume legendare precum Duke Ellington, Ella Fitzgerald sau Quincy Jones. În anii ’70 s-a stabilit în Canada, continuând o carieră internațională remarcabilă.

„Vreau să vii în viața mea” este una dintre piesele foarte iubite din repertoriul artistei, o compoziție de muzică ușoară cu influențe jazz. Melodia deschide albumul „Dor de viață”, lansat în 2001 la Electrecord.

Bonus track

Alexandrina – Vânt în pânze

Alexandrina Hristov este o artistă originară din Republica Moldova, cunoscută pentru stilul său eclectic. Solistă, compozitoare, pictoriță și poetă, Alexandrina și-a construit în timp un univers artistic personal, în care se întâlnesc pop-ul acustic, rock-ul alternativ, jazz-ul și elemente electronice, toate sub o atmosferă soul-jazz foarte recognoscibilă.

Piesa „Vânt în pânze”, lansată în 2021, păstrează melancolia și atmosfera onirică specifice Alexandrinei.

Ascultă Playlistul lunii martie: Femei în muzică și pe Spotify:

Playlistul vă este prezentat de Electromureș.

Electromureș, brand românesc cu tradiție, revine în atenția publicului cu o serie de aparate audio retro, de la casetofoane la pick-up-uri și radiouri cu design clasic.

Mai multe detalii pe www.electromures.ro

Casetofon Electromureș
Casetofon Electromureș

Newletter zn png
Newsletter-ZN-2025-300x250

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută