Fabrica lui Charlie la Opera Comică pentru Copii – un eseu de Alina Epîngeac
Așa cum „în viața fiecărui ciocolatier vine un moment când trebuie să lase lingura jos”, la fel și în viața criticului de teatru vine o vreme când trebuie să lase laptopul pe birou, să se ridice de pe scaunul din sala de spectacol și să intre în culisele unui spectacol, la repetiții; în ipostaza de însoțitor de drum, sfătuitor de taină, călăuză pentru regizor și trupă – sau cum se spune în termeni profesionali: dramaturg de spectacol, consultant artistic, teatrolog asociat.
Mare mi-au fost bucuria și entuziasmul când am primit invitația lui Emil Pantelimon de a fi parte din povestea lui Charlie la Opera Comică pentru Copii – o veritabilă „fabrică de ciocolată” a viselor ce devin realitate în mărime naturală, în viața reală.
Am combinat curiozitatea copilului care descoperea personajele lui Roald Dahl din manualul de Limbă Engleză din clasa a cincea cu experiența, rigoarea și exigența dobândite în calitate de „spectator profesionist” și am pornit pe acest drum al devenirii spectacolului încercând să găsim împreună umanitatea, emoția, viul acestor caractere devenite iconice.
Uitând ce știam, ocolind capcanele clișeelor, descoperind cu ochi ca de copil, bun și creativ precum Charlie, sensurile metaforelor ascunse în ambalajele dulciurilor spectaculoase, pagină cu pagină, vers cu vers, am început cu toții să devenim parte a universului fantastic creat de mintea genială a lui Willy Wonka cel plin de visuri.
De la primele descifrări de text din faza lecturilor la masă, apoi la construcția scenelor cu acțiuni și dezvoltarea relațiilor și până la adaosul detaliilor sugestive pentru profunzimea acestui parcurs inițiatic, pentru mine, procesul de lucru a semănat teribil cu modul de gândire bogat și mirabil al lui Willy Wonka însuși: idei ingenioase, încercări, soluții improbabile ce se dovedesc a fi salvatoare, multă, foarte multă imaginație, încredere în plauzibilul din miezul imposibilului, răbdare și atenție pentru fiecare în parte – ingrediente secrete și, ca o „cremă ultra-fină” care îmbracă totul catifelat, iubire cât cuprinde; pentru povești și pentru oameni deopotrivă.
În teatru, cu atât mai mult în musical, bucuria de a fi, împărtășită, multiplicată în vibrația acumulată din sutele de suflete ce respiră umăr la umăr aceeași emoție, e precum ciocolata ideală care face lumea mai bună: „mirifico-fantastico-delicioasă”.
Pentru a avea șansa de a câștiga un tichet auriu ce aduce Marele Premiu din Fabrica misterioasă, e nevoie să parcurgem cu toții un drum; o cale. Eu am avut această șansă și am pășit pas cu pas, pe bezele moi și caramele crocante, alături de copii – super-eroi și mentorii lor. Și am învățat că orice e posibil; trebuie doar să crezi și vei vedea – e pură imaginație devenită realitate.
Text de ALINA EPÎNGEAC | PERFORMING ARTS
