Concursul Parcul Lacul Morii – Investiții care schimbă orașe
Spațiile verzi din orașe, parcuri, grădini publice, maluri de apă amenajate sau zone naturale păstrate între cartiere, au devenit astăzi un indicator esențial al sănătății unui oraș. Într-o perioadă în care densitatea urbană, traficul și presiunea asupra mediului cresc constant, contactul cu natura nu mai este un lux, ci o componentă vitală a echilibrului cotidian.
Cercetările și practicile internaționale în urbanism arată tot mai clar că orașele care investesc în rețele coerente de spații verzi se bucură de o calitate superioară a vieții, atât la nivel individual, cât și comunitar.
Beneficiile acestor spații sunt multiple și complementare. Vegetația urbană contribuie la purificarea aerului, la reglarea temperaturii și la reducerea efectului de insulă de căldură, devenind un aliat natural împotriva schimbărilor climatice.
În același timp, ele funcționează ca o extensie a spațiilor de socializare, oferind locuitorilor zone pentru plimbare, sport, joacă sau relaxare. Experiența multor orașe europene demonstrează că prezența unui parc la câteva minute de mers pe jos transformă radical percepția asupra unui cartier, crescând confortul urban, sentimentul de apartenență și chiar valoarea locuințelor.
Pentru a-și îndeplini cu adevărat rolul, aceste spații trebuie însă gândite cu atenție.
Tendințele actuale în amenajarea peisajului pun accent pe protejarea caracterului natural, pe folosirea vegetației autohtone și pe crearea unor zone cât mai puțin „cosmetizate”, dar funcționale. În multe proiecte contemporane, arhitecții peisagiști și urbaniști colaborează strâns cu ecologi, sociologi și specialiști în mobilitate pentru a proiecta parcuri adaptate nevoilor reale ale comunității, dar și provocărilor climatice. Se încurajează modele flexibile, în care natura este lăsată să se manifeste liber, creând spații mai autentice, mai sustenabile și mai prietenoase cu biodiversitatea.
La nivel internațional, direcțiile de dezvoltare urbană includ tot mai des conceptul de „infrastructură verde”: coridoare naturale continue care conectează diferite zone ale orașului, permițând atât mobilitatea pietonală și ciclabilă, cât și circulația speciilor.
Marile capitale europene reconfigurează malurile râurilor, transformă foste zone industriale în parcuri urbane și recuperează terenuri pentru păduri urbane sau grădini comunitare. În acest fel, orașele devin mai reziliente, mai umane și mai conectate la ritmul natural.
Cu cât un oraș oferă mai multe spații verzi publice deschise și accesibile, cu atât crește capacitatea sa de a răspunde nevoilor locuitorilor.
Spațiile naturale nu sunt doar frumoase, ci esențiale. Ele ne oferă aer mai curat, liniște, loc pentru mișcare și întâlnire, un refugiu din agitația de zi cu zi. În fond, un oraș care respiră este un oraș în care și oamenii pot respira, fizic și emoțional, mai ușor.
Când vorbim despre proiecte publice cu impact major, fie un parc nou care schimbă ritmul orașului, fie o zonă naturală reamenajată cu grijă, este esențial ca deciziile să fie luate responsabil și în interesul comunității. Concursul de arhitectură oferă exact acest cadru: posibilitatea de a alege cea mai bună soluție dintre numeroase viziuni creative, evaluate atent de un juriu profesionist. Procesul este transparent, corect și lipsit de favoritisme, astfel încât rezultatul final să fie un proiect frumos, durabil și adaptat nevoilor reale ale oamenilor.
Tot mai folosit și în România, concursul de soluții a devenit un instrument esențial pentru investiții publice bine orientate.
Chiar dacă legislația nu detaliază în profunzime acest mecanism, succesul lui depinde de o organizare riguroasă și imparțială. Atât administrațiile publice, cât și instituțiile sau mediul privat pot apela la acest tip de competiție atunci când își doresc proiecte solide, bine fundamentate și cu adevărat valoroase pentru comunitate.
Aici intervine Ordinul Arhitecților din România, care, prin Departamentul de Concursuri, a dezvoltat un mecanism clar și recunoscut. Cu peste 15 ani de experiență, OAR oferă sprijin complet în organizarea concursurilor, respectând standarde internaționale și bune practici validate de UIA și UNESCO.
De la definirea temei și formarea unui juriu independent până la garantarea anonimatului și corectitudinea procedurilor, OAR urmărește un singur scop: ca soluția câștigătoare să fie cea mai bună pentru oameni. Astfel, concursul devine un instrument real prin care întreaga populație beneficiază de investiții de calitate, alese nu prin întâmplare, ci prin profesionalism și competiție autentică.
Un exemplu grăitor de concurs de arhitectură este cel dedicat Parcului Lacul Morii, un proiect care a readus în atenția bucureștenilor un loc cu un potențial extraordinar.
Organizată în 2022, de Ordinul Arhitecților din România alături de Primăria Sectorului 6, competiția a avut ca scop găsirea celei mai inspirate viziuni pentru transformarea zonei din jurul lacului, un spațiu frumos, dar prea puțin îngrijit în ultimele decenii. Lacul și insula sa emblematică aveau nevoie de o nouă perspectivă, una care să pună în valoare natura, apa și legătura cu cartierele din jur.
În cadrul jurizării, specialiști din țară și din străinătate au analizat propunerile primite și au ales proiecte care aduc mai multă verdeață, trasee de promenadă, zone de relaxare și conexiuni fluide către restul orașului. Ideile câștigătoare pun accent pe biodiversitate, pe siguranță și pe bucuria de a petrece timp în aer liber.
Fiecare parc bine gândit sau spațiu natural protejat ne arată că un oraș de calitate se naște din grijă, viziune și respect pentru oameni, iar concursurile de arhitectură reprezintă una dintre cele mai sigure căi prin care aceste valori devin realitate.
Text de Arhitect Ioana Aldea | ARHITECTURĂ
Credite: METAPOLIS ARCHITECTS (BE-RO), NBC ARHITECT SRL, TERA DESIGN STUDIO SRL, HERTZ STUDIO SRL, ENVISO SRL
