De la înființarea sa în 1984, de către Alain Dominique Perrin, Fundația Cartier a expus artiști din toate domeniile, eliminând barierele dintre practici și perspective. Este un spațiu dedicat dialogului artistic și experimentării, în care relația dintre creație și expoziție se află în centrul misiunii sale.
Pentru a marca cei 40 de ani de activitate Fundația Cartier a fost închisă și mutată din faimoasa clădire de sticlă de pe Boulevard Raspail într-o clădire grandioasă, istorică, în stil Haussmannian, de la Place du Palais-Royal. Prima expoziție cu care ne așteaptă, deschisă publicului până pe 23 august 2026, este concepută ca o enciclopedie alternativă a artei contemporane, care reflectă identitatea singulară a fundației, modelată de programul său.
Pe 25 octombrie 2025, Fundația Cartier și-a deschis noul sediu în inima Parisului, într-o clădire care a găzduit odinioară Grands Magasins du Louvre, recent reamenajată de Jean Nouvel. Concepută ca un spațiu arhitectural dinamic, clădirea dispune de cinci platforme mobile care pot fi reglate la unsprezece înălțimi diferite, depășind posibilitățile unui spațiu expozițional tradițional. Designul lui Nouvel a fost gândit pentru a găzdui toate formele de expresie vizuală, inclusiv fotografia, cinematografia, artele spectacolului, știința și artizanatul, într-un spațiu care rezonează cu viața urbană a Parisului și abordează probleme de urbanism și ecologie.
În cadrul acestui nou spațiu, expoziția inaugurală, Exposition Générale, reunește peste 600 de lucrări realizate de peste 100 de artiști, într-o scenografie contemporană concepută de Formafantasma. Realizate de-a lungul anilor în cadrul unui program internațional, lucrările selectate reflectă natura multidisciplinară a Fundației și amploarea temelor pe care le explorează. Arhitectura, tehnologia și științele sunt explorate prin lucrări emblematice și fragmente din expoziții anterioare care au definit istoria instituției.
Expoziția începe cu un laborator de arhitectură, „Machines d’Architecture”, în care machete, desene, fragmente și instalații, în dialog cu mediul urban, demonstrează o varietate de abordări și adaptări critice ale arhitecturii. Într-un oraș reinventat, aceste forme se amestecă cu lumi vii care invită spectatorul să pună sub semnul întrebării rolul instituției în conservarea ecosistemelor pe cale de dispariție.
O altă temă abordată este creația ca spațiu de experimentare și de eliminare a barierelor, arătând cum noile interacțiuni dintre artă, artizanat și design reînnoiesc formele de artă plastică – „Making Things”. În cele din urmă, este și o scenă pentru expresia artistică, în care sunt combinate tehnologia, ficțiunea și știința, care stabilește alte moduri de interpretare și experimentare a lumii – Un Monde Réel”.
» Text de Teodora Bratu | Artă & Cultură
