Lansarea cărții „Portrete de arbori. Construcția culturală a peisajului în desenul românesc (1850–1920)”, semnată de arhitecta Irina Neacșu

Irina Neacșu lansează pe 12 noiembrie, la Brașov, cartea „Portrete de arbori. Construcția culturală a peisajului în desenul românesc (1850–1920)”, o cercetare despre reprezentarea naturii în desenul românesc între 1850 și 1920.

Arhitecta și artista Irina Neacșu își lansează joi, 12 noiembrie 2026, de la ora 18:00, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, volumul „Portrete de arbori. Construcția culturală a peisajului în desenul românesc (1850–1920)”, publicat de Editura Muzeului Național de Artă al României.

La eveniment vor participa Frank Ziegler, istoric de artă la Biserica Neagră, Radu Popica, istoric la Muzeul de Artă Brașov, și autoarea cărții, Irina Neacșu. Discuția va fi moderată de Adrian Lăcătuș, conferențiar doctor la Universitatea Transilvania din Brașov.

Volumul explorează felul în care arborii și peisajele forestiere au fost reprezentate în desenul românesc între 1850 și 1920, într-o perioadă de transformări politice, sociale și culturale.

„Portrete de arbori”, o cercetare despre artă, natură și identitate

Cartea reunește rezultate ale cercetării doctorale realizate de Irina Neacșu la Universitatea Națională de Arte din București, susținută printr-o bursă Fulbright la Departamentul de Istoria Artei al Universității Yale și prin Bursa Fundației Bonte, acordată de Muzeul Național de Artă al României.

Artistă botanică și cercetătoare în istoria artei și arhitecturii, Irina Neacșu a câștigat cea de-a treia ediție a Bursei Bonte cu proiectul „Estetică ecologică și investigații botanice de inspirație romantică în desenul românesc din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României”.

Cercetarea urmărește reprezentarea arborilor ca formă de construcție culturală a peisajului și a imaginarului identitar. În perioada analizată, peisajul devine nu doar un subiect artistic, ci și un instrument de definire a teritoriului și a patrimoniului.

Volumul examinează desenul pe hârtie ca mijloc de observație, documentare și reflecție artistică, de la pedagogia transilvăneană a familiei Neuhauser și desenele documentare ale lui Henric Trenk până la explorările lui Ion Andreescu și viziunile moderne ale Rodicăi Maniu.

Bazată pe arhive și colecții muzeale, lucrarea propune o istorie vizuală a peisajului forestier de pe teritoriul actual al României, privită și din perspectiva preocupărilor ecologice contemporane.

Arborele ca martor al timpului și al transformărilor peisajului

În prefața cărții, prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu vorbește despre valoarea desenului de peisaj nu doar ca expresie artistică, ci și ca document al mediului natural din trecut.

„Un desen de peisaj este, fără să fi fost creat neapărat cu această intenție, și documentul unui mediu trecut. În el putem observa nu numai o convenție artistică, ci și densitatea unei păduri, forma unei coroane, raportul dintre vegetație și așezare, dintre drum și teren, dintre spațiul cultivat și cel sălbatic.”

Autoarea prefeței subliniază și relația dintre reprezentarea artistică și memoria naturii:

„Arborele devine astfel mai mult decât subiectul unei istorii a artei. Devine martorul ei. Iar desenul, mai mult decât tehnica prin care acest martor a fost reprezentat, devine locul în care întâlnirea dintre om și natură a lăsat o urmă.”

Din această perspectivă, cartea Irinei Neacșu invită cititorii să privească desenele istorice ca mărturii ale relației dintre oameni și mediul înconjurător, dar și ale schimbărilor prin care au trecut peisajele de-a lungul timpului.

Expoziția „Portrete de arbori”, deschisă la Muzeul Național de Artă al României

Apariția volumului este însoțită de o expoziție cu același titlu, vernisată pe 5 noiembrie 2026, la Muzeul Național de Artă al României din București.

Curatoriată de Irina Neacșu, expoziția reunește portrete de arbori realizate de artiști importanți din patrimoniul muzeului, printre care Carol Popp de Szathmáry, Henric Trenk, Ion Andreescu, Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian.

Sunt prezentate și lucrări semnate de Theodor Aman și Gheorghe Tattarescu, reprezentative pentru perioada anterioară afirmării peisajului ca gen artistic autonom, alături de creații ale unor artiști de la începutul secolului al XX-lea, precum Ștefan Popescu, Iosif Iser, Ștefan Dimitrescu și Nicolae Dărăscu.

Expoziția poate fi vizitată până pe 14 martie 2027.

Lansarea cărții „Portrete de arbori” la Brașov: program și detalii

Data: joi, 12 noiembrie 2026
Ora: 18:00
Locația: Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov
Invitați: Irina Neacșu, Frank Ziegler și Radu Popica
Moderator: Adrian Lăcătuș

Cartea „Portrete de arbori. Construcția culturală a peisajului în desenul românesc (1850–1920)” poate fi achiziționată de pe site-ul autoarei, din rețeaua librăriilor Cărturești și de la Libris Brașov, inclusiv prin magazinele online ale acestora.

Mai multe informații despre activitatea Irinei Neacșu sunt disponibile pe irinaneacsu.com.

Volumul a apărut cu sprijinul Fundației Bonte și al biroului de avocatură Mihai & Co., în cadrul unui proiect cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Partenerii proiectului sunt Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Municipiului București, Muzeul de Artă Brașov și Muzeul de Artă Cluj-Napoca.

Credit foto: Cornel Lazia