David Alexandriuc : „Nu-ți alege un tatuaj în funcție de unde doare mai puțin”
Într-o lume în care tatuajele au devenit o formă autentică de expresie și artă personală, tot mai mulți artiști reușesc să transforme pielea într-o pânză vie. Printre aceștia se numără și David Alexandriuc, cunoscut și sub pseudonimul ThatBloomKid, un tânăr tattoo artist de 26 de ani din București care și-a transformat pasiunea în profesie.
Cu o abordare sinceră, calmă și plină de respect pentru arta corporală, David vorbește despre parcursul său artistic, despre provocările din industrie și despre importanța emoției din spatele fiecărui tatuaj.
Cum a început povestea ta cu arta tatuajelor? A fost o alegere spontană sau ceva planificat în timp?
Am început să tatuez acum cinci ani, chiar la începutul pandemiei. A fost o decizie foarte spontană. Încă din liceu am început să lucrez ca designer grafic, dar mereu am simțit că nu mi se potrivește „o muncă de birou”.
Voiam să continui să explorez și alte domenii artistice, așa că mi-am dat demisia de la job și am început să învăț despre tatuaje și să tatuez pe piele sintetică. Uneori mai livram mâncare ca să strâng niște bani pentru echipamente noi și o mașină mai bună.
Ai o formare artistică clasică sau ai învățat totul din practică? Cum ți-ai defini stilul personal ca tattoo artist?
Am fost la un liceu de mate-info, cu gândul că o să mă fac programator (ca să am siguranța că o să câștig bine). Mereu am făcut artă sub diverse forme (pictură, desen, fotografie, chiar și muzică), dar nu m-am gândit că aș putea să fac vreodată un job din asta. Mi-am dorit mult să știu să desenez și doar am exersat până au început să-mi placă desenele mele.
Încă nu consider că am un stil personal. Îmi plac plantele și florile și încerc să integrez elemente botanice, florale și ornamentale în proiectele mele, dar sunt mereu deschis la provocări și proiecte care mă scot din zona de confort.
Ce înseamnă pentru tine un „tatuaj reușit”? Doar tehnic sau și emoțional?
Eu cred că un tatuaj reușit trebuie să complementeze cât mai frumos corpul clientului, să atragă atenția, să fie corect tehnic și să se păstreze frumos peste ani. Un tatuaj este reușit atunci când tu, ca artist, l-ai tatuat cu plăcere și clientul a plecat acasă fericit.
Cum reușești să transformi o idee vagă a clientului într-o operă de artă personală?
Sunt clienți care au o idee despre ce tatuaj ar vrea să-și facă, însă nu îl pot vizualiza exact. Încerc să cer cât mai multe detalii de care simt că am nevoie ca să pot pregăti proiectul, iar la salon discut cu clientul și facem împreună modificările necesare până ajungem la varianta finală a tatuajului.
Care au fost lucrările care ți-au ridicat cele mai mari provocări?
Cele mai mari provocări au fost proiectele în stiluri noi, diferite de ce fac eu de obicei, sau zone ale corpului mai dificil de tatuat. Dar cu timpul, provocările ce țin de tehnică au început să fie din ce în ce mai rare.
Care este partea preferată a procesului: schițarea, tatuarea propriu-zisă, reacția clientului?
Îmi place fiecare parte din proces. Cred că ăsta e și unul dintre motivele pentru care îmi place să tatuez. Îmi place să desenez proiectul, îmi place să discut cu clientul la salon, îmi place sunetul mașinii de tatuat. Dar cred că cel mai tare mă bucură tot reacția clientului și faptul că am reușit să îi aduc ideea la viață, știind că va purta mereu pe piele acel tatuaj.
Ce sfaturi ai pentru cineva care își face primul tatuaj?
Un sfat pentru cineva care își face primul tatuaj ar fi să facă puțin research înainte de a lua o decizie. Caută diferite stiluri, vezi cam ce îți place și cu ce rezonezi și după, caută un artist care simți că ți se potrivește. Și nu îți alege un tatuaj în funcție de „unde doare mai puțin”. Durerea trece, tatuajele rămân.
Ce obstacole ai întâmpinat în parcursul tău ca tattoo artist și cum le-ai depășit?
Mă confrunt adesea cu sentimentul că nu sunt suficient de bun, că ar trebui să desenez mai mult, să studiez arta mai des. În astfel de momente, încerc să mă uit „în spate” și să observ evoluția pe care am avut-o ca artist. Îmi aduc mie aminte că e ok să ai zile în care nu ai chef să faci nimic, că e ok să nu ai inspirație și că aceste momente de blocaj fac parte din procesul oricărui artist.
Cum vezi evoluția industriei de tatuaje în România? Ce s-a schimbat în ultimii ani?
În ultimii ani, tatuatul a devenit mult mai accesibil. Au apărut tot felul de cursuri care îți promit că după câteva zile o să înveți secretele meseriei. Mult mai mulți oameni se apucă de tatuat pentru că, la suprafață, pare un job cool, nonconformist, din care faci bani rapid. Nu trebuie să uităm că tatuatul este o artă și trebuie tratat și respectat ca atare.
Un alt aspect important este că acum pare că mai degrabă trebuie să fii popular pe social media decât să tatuezi bine. Foarte mulți tatuatori au început să aloce mai mult timp filmulețelor amuzante și promovării, decât artei în sine. Pe termen lung, pregătirea, abilitățile și pasiunea unui tattoo artist cred că vor conta mai mult decât trendurile.
Într-o notă mai pozitivă, observ că în ultimii ani, tatuajele au început să fie mai acceptate de societate, sunt privite mai degrabă ca opere de artă, decât ca mâzgăleli pe piele. Aș recomanda oricui să nu mai judece după aparențe și să înțeleagă că orice om are libertatea de a-și decora propriul corp așa cum dorește.
Interviu de GRUIA DRAGOMIR | ARTĂ&CULTURĂ
