Nevoia de a evada cu ajutorul fanteziei dintr-un peisaj cotidian apăsător, în care starea de spirit ne este afectată de un cumul de crize de o intensitate nemaitrăită, se manifestă în varii forme în fiecare dintre noi, iar noul serial Războiul regatelor, produs de Constantin Film (Resident Evil, Shadowhunters), ale cărui 6 episoade vor fi disponibile integral în aplicația FOCUS+ începând din 20 noiembrie, vine în întâmpinarea acesteia prin interpretarea într-o cheie de secol XXI a unei poveşti cu rădăcini mitologice milenare.
Despre Cântecul Nibelungilor este puţin probabil să nu avem cunoştinţă, ţinând cont că, la noi, a fost transformată la începutul anilor ’60 de către Alexandru Mitru într-un basm, Sigfrid şi Crimhilda, iar volumul în care a fost publicat, Din marile legende ale lumii, continuă să se bucure şi în prezent de un mare succes la tinerele generaţii.
De fapt, în orice parte a Europei s-ar realiza un top dedicat celor mai populare legende din toate timpurile, cu o perenitate bazată pe mixuri de istorie şi fantezie care incită la redescoperire – indiferent că ne gândim la muncile lui Hercule sau la masa rotundă a Regelui Arthur ori la personaje precum El Cid, Ghilgamesh şi Robin Hood -, cu certitudine un loc fruntaş va fi ocupat întotdeauna de către saga eroică a Nibelungilor, a cărei primă transpunere notabilă, ca ciclu de poeme scrise, Nibelungenlied, datează de prin 1200.
La menţinerea notorietăţii în epoca modernă a acestei legende medievale, care e spusă acum dintr-o perspectivă inedită în Războiul regatelor şi se referă la cum răzbunarea morţii eroului Siegfried de către soţia lui, Kriemhild, a dus la căderea Burgundiei, artele au contribuit într-un mod absolut esenţial, cele de factură cultă şi pop(ulare) depotrivă, dacă avem în vedere muzica (impresionantul ciclu epic, alcătuit din 4 opere, al lui Richard Wagner, Inelul Nibelungilor), filmul – de la scurtmetrajul Siegfried, al lui Mario Caserini, din 1912, şi Die Nibelungen, combo-ul lui Fritz Lang din 1924, până la lungmetrajul Dark Kingdom: The Dragon King, regizat de Uli Edel în 2004 -, comics-urile (The Ring of Nibelung, creaţia artistului P. Craig Russell, pentru care acesta a fost recompensat cu prestigiosul Eisner Award în 2001 la categoria Best Limited Series), manga (Harlock Saga: Der Ring des Nibelungen (1992-1999), de Leiji Matsumoto) şi literatura (poemele scrise de autorul lui The Lord of the Rings, J.R.R. Tolkien – The Legend of Sigurd and Gudrún), la care se adaugă influenţele tematice sau arhetipale detectabile în spaţiul jocurilor video (The Elder Scrolls, Ring: The Legend of Nibelungen, Odin Sphere) şi cel al serialelor TV (House of the Dragon, Ragnarok, LOTR: The Rings of Power).
În raport cu producţiile de televiziune menţionate, diferenţa majoră în cazul serialului Războiul regatelor care face din acesta un must-see al acestei toamne, este aceea că avem parte de o abordare dominant istorică (o parte dintre personajele şi familiile ce apar inclusiv în poemele originale au existat în realitate), mitologia de sorginte nordică venind doar să completeze şi să nuanţeze o frescă a tranziţiei între Antichitate şi Evul Mediu, în care jocurile de putere politice şi sociale erau mai degrabă rezultatul cunoaşterii intuitive şi al acţiunilor instinctive decât al analizelor raţionale, iar în declanşarea acestora elementele supranaturale asociate vechilor tradiţii deţineau un rol extrem de important.
De altfel, chiar din intro-ul serialului, care defineşte contextul, aflăm că regii Burgundiei sunt preocupaţi de alianţe inter-statale care să protejeze regatul de inamicii externi, în timp ce războinicii au luptat deja fără milă cu duşmanii din interiorul ţinutului – creaturi ancestrale („The Old Ones”), precum dragoni, elfi sau spirite ale apei -, până când au făcut ca aceştia să aparţină în mare parte trecutului, iar existenţa lor să se perpetueze mai mult prin intermediul legendelor.
Perioada istorică în care se desfăşoară acţiunea imaginară din Războiul regatelor este cea a începutului Migraţiei Popoarelor (sec. IV-VI), când s-a înregistrat o mişcare masivă a triburilor germanice în Europa sub presiunea nomazilor huni veniţi dinspre est, asociată prăbuşirii Imperiului Roman şi a unor nenumărate conflicte sângeroase.
Referitor la schimbarea de optică asupra faimoasei legende propusă de către creatorii serialului, Cyrill Boss şi Philipp Stennert (Pagan Peak), spre deosebire de versiunea consacrată a Cântecului Nibelungilor, pentru care a reprezentat exclusiv o sursă de inspiraţie prin faptele sale, în Războiul regatelor apare ca personaj generalul Flavius Aetius, ale cărui acţiuni au fost determinante pentru distrugerea influenţei Burgundiei în zona Rinului, odată cu uciderea regelui Gunter/Gundahar de către o hoardă de mercenari huni.
A fost doar un exemplu, pentru că besteller-ul lui Wolfgang Hohlbein, Hagen von Tronje, publicat în 1985, în baza căruia a fost conceput Războiul regatelor şi care înglobează în saga inclusiv elemente din alte cicluri mitologice, întoarce aproape complet povestea spre latura „demistificatoare”, cea care ţine de natura umană, insistând nu atât de mult pe componenta fantastică, precum sursa comorii Nibelungilor, decimarea dragonilor ori valoarea profeţiilor Nornelor, zeiţele modelatoare ale sorţii, cât pe lupta necontenită pentru putere şi influenţă de la curte, în care, deseori, numai sentimentele frumoase şi buna credinţă se pot dovedi arme eficace.
Această nouă perspectivă din care este tratată străvechea legendă, care permite astfel privitorului să facă abstracţie de orice referinţă artistică anterioară, reprezintă în sine un îndemn la descoperirea fără prejudecăţi a acestui nou serial de pe FOCUS+, mai ales că, dincolo de spectaculozitate şi de potenţialul său de entertainment, tratează unele teme care ne menţin îngânduraţi dincolo de ecran: violenţa incontrolabilă a invadatorilor din est, alungarea migranţilor fără o preocupare pentru cauzele care le-au determinat exilul, statutul femeii care, prin datină, trebuie să fie mereu ascultătoare faţă de bărbat, consecinţele implicării emoţionale în actul de leadership, iar exemplele ar putea continua.
De fapt, ce vedem în Războiul regatelor? Legat de Burgundia prin datorie și loialitate, Hagen din Tronje (Gijs Naber), un viking salvat în copilărie de rege din ghearele unui dragon, devenit acum comandant al oastei comunităţii germanice pre-creştine, îşi serveşte suveranul în mod necondiţionat, doar că, în secret, este îndrăgostit de fata acestuia, prințesa Kriemhild (Lilja van der Zwaag). O iubire care nu va fi niciodată permisă, consumată în tăcere, pe fondul umbrelor trecutului şi al multiplelor pericole care ameninţă regatul, de la nomazii huni şi romanii cei rapace, până la vecinii danezi sau saxoni.
Lumea lui este dată peste cap odată cu instalarea unui nou rege, tânărul şi neexperimentatul Gunter, iar la curte sosește un oaspete neașteptat care-i fură inima prinţesei: Siegfried (Jannis Niewöhner), legendarul ucigaș de dragoni, acompaniat de protectorul Alberich, care este elf în Războiul regatelor şi nu pitic, precum în opera lui Wagner. Regele Gunter (Dominic Marcus Singer), hotărât să-și crească puterea, caută să o convingă să-i fie soție pe Brunhild (Rosalinde Mynster), regină valkyrie cu puteri magice imemoriale, dar pentru asta are nevoie de ajutorul, atât al lui Siegfried, cât și al lui Hagen, cel care va trebui să aleagă între iubire şi loialitate.
Datorită celor doi (anti)eroi, simboluri posibile ale autoritarismului creştin şi, respectiv, ale misticismului păgân, se va declanșa un șir dramatic și, în cele din urmă, catastrofal de evenimente, în această poveste epică despre dragoste, mândrie, intrigă, putere și război.
După cum spune Cyrill Boss, “este o poveste despre o familie unită, puternică, dar într-un fel privată de emoții, în care apare cineva din exterior – Siegfried -, care gândește și simte diferit. Familia crește în jurul lui, personajele își rearanjează viețile, dar, în cele din urmă, se și prăbușesc sub greutatea acestui conflict. În final, te vei întreba dacă a fost un lucru bun că a intrat în această familie sau nu.”, iar Philipp Stennert, celalălt scenarist şi regizor al serialului, îl completează: “Ideea noastră a fost mereu aceea de a spune povestea unei vedete rock medievale care aduce impulsivitate în această lume foarte ordonată și militantă.”.
În concluzie, cu un plot construit fundamental pe conflictul între emoţie şi raţiune, care oferă o combinaţie cu totul aparte de acţiune şi dramă, de istorie şi supranatural, serialul Războiul regatelor merită cu siguranţă a fi trecut în agenda personală de vizionări, mai ales că nu e necesar un efort deosebit pentru asta, fiindcă aplicația FOCUS+ oferă acces pe întreg teritoriul Uniunii Europene la zeci de canale TV live și mii de filme şi seriale online, la alegere, care pot fi vizionate de pe două dispozitive simultan, oferindu-vă astfel posibilitatea de a alege titlurile potrivite preferinţelor şi gusturilor personale oricând doriţi.
În plus, FOCUS+ oferă cea mai mare reducere de preț din an de Black Friday, 9,99 lei în prima lună, ofertă valabilă exclusiv în perioada 13-16 noiembrie. Războiul regatelor va putea astfel reprezenta un punct de plecare realmente interesant pentru a explora noutăţile de pe platformă.
Text de IOAN BIG
Mai multe informații despre Focus Sat:
YouTube: https://www.youtube.com/channel/FocusSatRomania
Facebook: https://www.facebook.com/FocusSatRomania
Instagram: https://www.instagram.com/focussat.ro
