Asociația Parcul Natural București, trecerea de la natura din oraș la orașul din natură
La zece ani de la înființare, Asociația Parcul Natural Văcărești trece printr-o etapă de transformare și devine Asociația Parcul Natural București. Schimbarea de nume reflectă o viziune mai amplă și obiective extinse, care depășesc granițele Văcăreștiului și vizează protejarea altor zone naturale valoroase din Capitală. Despre această nouă direcție, dar și despre planurile de viitor ale organizației, ne-a povestit Dan Bărbulescu, directorul Asociației.
Asociația Parcul Natural Văcărești s‑a transformat în Asociația Parcul Natural București. Ce înseamnă acest salt pentru voi și pentru București?
E un salt important, într-adevăr, pe care mulți îl vor privi ca utopic, deși noi credem că e realizabil — chiar dacă necesită multă muncă și schimbare de mentalități legat de natură. Practic, pentru oraș înseamnă cinci noi arii naturale urbane: Pădurea Băneasa, Pajiștea Petricani, Valea Saulei, Stufărișurile din Dobroești, Lunca Dâmboviței — adică vreo mie de hectare de spații verzi protejate pentru viața sălbatică și accesibilizate pentru oameni, cu specii diverse și peisaje naturale greu de crezut că ar putea exista într-un oraș aglomerat și poluat cum este Bucureștiul.
Parcul Natural București reprezintă trecerea de la natura din oraș (Văcărești) la orașul din natură (București). Adică un oraș în care natura este protejată și ajutată să recucerească noi teritorii (acolo unde este posibil, desigur), pe modelul Parcului Natural Văcărești — pentru care tot noi am parcurs toate demersurile pentru a-l înființa și proteja.
Programul „Rewilding Bucharest” protejează cinci zone-cheie ale orașului: care este povestea din spatele acestei rețele? Cum le-ați ales?
Le-am ales prin prisma valorilor naturale, a speciilor și habitatelor. Ne-a interesat și potențialului lor de a fi relativ ușor accesibilizate pentru cetățeni. Asta înseamnă că am căutat în special arii naturale în proprietate publică și am făcut demersuri pe lângă autorități pentru a le proteja în parteneriat.
Desigur, continuăm să observăm, să protejăm și să intervenim pentru conservarea habitatelor umede și în Parcul Natural Văcărești, chiar dacă acum e administrat de PMB printr-o structură dedicată.
Credem că merită spus că programul Rewilding Bucharest este susținut printr-un grant multianual acordat de Platforma de mediu pentru București (inițiată de Fundația Comunitară București) și finanțat de ING Bank.
Crearea Parcului Natural Văcărești a însemnat ani de muncă titanică: curățarea gropii Văcărești, patrulări voluntare, litigii și zeci de procese. Cum a fost drumul acesta până la declararea Parcului ca arie protejată în 2016?
A fost, într-adevăr, un drum lung și dificil, care a implicat eforturi majore din partea echipei, a voluntarilor și societății civile. Încă din 2012, ecologiști, biologi, fotografi, urbaniști și cetățeni de tot felul au început să atragă atenția asupra potențialului zonei, scriind articole și postări, inițiind acțiuni de educație ecologică și mobilizare a comunității.
Zona era afectată de neglijență și devenise o groapă de gunoi în mijlocul orașului, un spațiu periculos de care lumea se ferea, un loc ignorat de autorități și expus degradării.
Primii pași concreți au implicat acțiuni de igienizare masivă, cu mii de metri cubi de deșeuri scoși din zonă în timp record. S-au mobilizat voluntari pentru pază, monitorizare și întreținere. Echipele de rangeri urbani și voluntari au făcut patrulări regulate în zonă pentru a preveni distrugerile, incendiile, braconajul și aruncarea ilegală de deșeuri.
Am cooptat în echipa noastră de rangeri urbani și o familie care locuia informal acolo și care cunoștea foarte bine zona, locurile de cuibărire ale anumitor păsări, speciile de pești șamd. Eforturile noastre civice au contribuit la menținerea unui minim de ordine și la documentarea biodiversității, adunând date și fotografii care să arate ce se poate pierde fără protecție legală.
Zona a fost subiectul unui lung șir de dispute juridice. Pe de o parte, au existat tentative de dezvoltare imobiliară – presiuni să fie construit pe terenurile din jur sau chiar din perimetrul Văcăreștiului. Asociația a inițiat și susținut procese pentru a bloca acțiunile care puneau în pericol viitoarea arie protejată.
A fost o luptă contra cronometru cu rechini imobiliari și interese diverse: au fost depuse dosare, s-au formulat sesizări publice, s-au scris petiții și s-a făcut advocacy intens, de multe ori cu piedici birocratice sau lipsă de implicare din partea statului.
În mai 2016, după patru ani de eforturi susținute, Guvernul României a aprobat Hotărârea 349/11.05.2016, care a instituit oficial regimul de arie naturală protejată pentru zona „Acumulare Văcărești” – transformând-o legal în Parcul Natural Văcărești și stopând astfel orice intenție de construire sau modificare radicală a ecosistemului local.
De la Groapa Văcărești până la Delta Văcărești a fost o muncă titanică, dar magică prin implicarea atâtor actori ai societății civile, care au reușit, până la urmă, să schimbe mentalități și să convingă autorități foarte greu de convins. Locul a devenit, astfel, nu doar primul parc natural urban din România, ci și un model pentru protejarea spațiilor verzi și naturale urbane la nivel național.
În ce fel colaborarea – sau lipsa ei – cu primăria și administrația parcului a influențat evoluția voastră? Ce învățăminte v-au adus anii în care ați fost excluși din administrare?
Surpriza de a fi excluși din administrarea Parcului Natural Văcărești, pentru realizarea căruia am luptat atâta vreme, nu a fost deloc una plăcută, cu atât mai mult cu cât a fost urmată de un alt șoc de amploare: pandemia Covid-19. Dar am trecut mai departe și am înțeles că tot ceea ce știm și tot ce am învățat de-a lungul timpului poate fi aplicat pentru protejarea multor alte arii naturale ignorate în București — și de autorități, și de orășeni.
Așa am ajuns să determinăm votarea în unanimitate de către consilierii Primăriei Sectorului 2 și de cei ai PMB a statutului de arie naturală protejată pentru Pajiștea Petricani, o bijuterie sălbatică de 6 hectare de pe râul Colentina. Continuăm cu Pădurea Băneasa și celelalte zone menționate mai sus, pentru care suntem în curs de finalizare a studiilor de fundamentare științifică necesare. Această nouă direcție a început deja pentru noi încă de acum doi ani, deci suntem pregătiți să arătăm oamenilor noua natură din București.
Desigur, vor fi schimbări, pentru că este un plan nou, mai mare decât cel de-acum 10 ani în care înființam Parcul Natural Văcărești. Și la nivel de echipă, și la nivel de comunicare ne așteptăm la noi provocări. Sunt necesare noi metode de implicare și mobilizare a oamenilor din comunități pentru a ne pune în practică viziunea. În plan ecologic, trebuie să învățăm mai bine limbajul noii naturi din oraș, astfel încât să putem vorbi aceeași limbă când vine vorba de specii și habitate și lucrări de reconstrucție ecologică.
În 2025, ați lansat un traseu tematic în Parcul Tineretului cu informații despre biodiversitate – un exemplu clar de educație urbană. Cât de important este să „spui” natura oamenilor?
Natura din oraș trece adesea neobservată, deși joacă un rol esențial în sănătatea noastră, în combaterea poluării și în menținerea echilibrului ecologic. Prin panourile informative – care prezintă istoria locului, diversitatea arborilor, păsărilor, insectelor, amfibienilor și mamiferelor – oamenii pot înțelege mai bine ce reprezintă ecosistemul urban și pot descoperi viețuitoarele discrete care ne ajută să trăim bine în oraș.
Traseul tematic dedicat biodiversității din Parcul Tineretului este un exemplu de educație urbană: aduce natura mai aproape de oameni, îi ajută să o înțeleagă și să o respecte.
Rangerii urbani au devenit coloana vertebrală a implicării comunității – ce rol joacă acești voluntari în conservarea și viața parcurilor?
Recrutarea, trainingul și activitatea rangerilor urbani transformă simpli iubitori de natură în catalizatori ai schimbărilor ecologice în oraș. Prin efortul lor, zonele naturale urbane devin nu doar mai protejate, dar și mai cunoscute, accesibile, parte integrantă și vie a comunității bucureștene. E impresionant să vezi copii întâlnind pentru prima oară o pasăre neobișnuită, broască, un șarpe, o veveriță sau un arici.
E un antidot foarte bun pentru frica orășenilor de ceea ce ei numesc peiorativ „sălbăticie”. Dincolo de asta, implicarea Rangerilor Urbani în acțiuni de plantare, igienizare, în „seri de mister” despre fluturi de noapte, lilieci, descoperiri de plante sau ciuperci sau alte forme de viață alături de biologi, specialiști și influenceri duce la efecte pe termen lung, precum undele într-un lac.
Natura urbană este deseori nevăzută la față: ce surprize ascund zonele pe care acum le protejați? Ai putea povesti un moment neașteptat care să atragă atenția bucureștenilor?
În Delta Văcărești, pe Pajiștea Petricani și în Stufărișurile din Dobroești, de exemplu, am găsit bazine temporare care, după ploaie, se umplu cu broaște, libelule și păsări rare. Vizitatorii pot vedea țestoase de apă și, cu noroc, chiar vidra – un mamifer semiacvatic care nu era asociat cu Bucureștiul, dar a revenit odată cu restaurarea habitatelor acvatice.
Recent, pe o pajiște urbană amenajată pe un teren abandonat din apropierea Parcului Natural Văcărești, voluntarii au observat câteva specii de fluturi și amfibieni care nu mai fuseseră văzute de ani buni în oraș, cel puțin nu în zone degradate de șantiere. Apariția lor este un semn clar că natura poate reveni acolo unde îi permitem să se regenereze. Lunca Dâmboviței, coridorul verde din sectorul 6, a devenit punct de oprire pentru stoluri de rațe sălbatice și chiar câteva ereți roșii, care se opresc să se hrănească, oferind priveliști spectaculoase celor care se aventurează în zonă.
Astfel de momente le reamintesc bucureștenilor că zonele protejate nu sunt doar „spații verzi”, ci adevărate rezervoare de viață, cu capacitatea de a ne surprinde și conecta profund cu natura, chiar și în mijlocul agitației urbane. Explorarea acestor locuri poate schimba pentru totdeauna modul în care privim orașul și pot inspira respect și grijă față de patrimoniul natural al Capitalei.
Ce lecții aveți din experiența cu seceta prelungită și nivelul scăzut al apei în lacurile din Parc? Ce soluții urgente ați propus pentru menținerea biodiversității acvatice?
Experiența ultimilor ani, marcată de secetă prelungită și scăderea critică a nivelului apei în lacurile din Parcul Natural Văcărești, a evidențiat vulnerabilitatea habitatelor acvatice urbane și nevoia urgentă de acțiune coordonată pentru menținerea biodiversității.
Efectele secetei au fost dramatice: dispariția bălților temporare, scăderea nivelului pânzei freatice, punerea în pericol a unor specii protejate precum brotăcelul, tritonul cu creastă, țestoasa europeană de apă sau izvorașul de baltă cu burta roșie — specii care depind de prezența apei pentru supraviețuire și reproducere.
Din 2024, Asociația Parcul Natural Văcărești participă ca partener în proiectul european NATALIE (Accelerating and Mainstreaming Transformative Nature-Based Solutions to Enhance Resilience to Climate Change for Diverse Bio-geographical European Regions), finanțat prin programul Horizon Europe. Asociația noastră testează în București soluții verzi inovatoare pentru adaptarea la schimbări climatice, inclusiv pentru gestionarea apei și reconstrucția ecologică a zonelor umede urbane.
Vrem să captăm și să folosim eficient apa de ploaie, să refacem habitatele acvatice, să informăm publicul și factorii decizionali asupra beneficiilor naturii urbane și a soluțiilor practice pentru menținerea biodiversității. Parcul Natural Văcărești și Parcul Lumea Copiilor sunt studii de caz pentru aceste intervenții, cu potențial de replicare la nivelul întregului oraș.
Dacă Parcul Natural București ar fi o persoană, ce temperament ar avea? Un rebel care se naște între betoane, un profesor calm al naturii sau un gardian ultraprotectiv?
Este rebel pentru că a apărut și a crescut acolo unde nimeni nu credea posibil – între betoane, în spații uitate de oraș, refuzând să fie înfrânt de planuri imobiliare, indiferență sau poluare.
Este și un profesor calm al naturii, pentru că, odată ce te oprești și îl asculți, îți arată cu răbdare cum funcționează ecosistemele urbane, ce înseamnă un coridor verde-albastru, cum fluturii revin, cum păsările îți schimbă dimineața, cum apa și stuful sunt legate de viața ta, chiar dacă nu îți dai seama.
Poate fi și un gardian ultraprotectiv atunci când biodiversitatea este amenințată – prin rangerii urbani care patrulează, prin acțiuni în instanță și proiecte de conservare, prin presiune publică asupra autorităților – pentru că știe că fără protecție fermă, frumusețea și echilibrul pe care le oferă se pot pierde ușor.
Cum vedeți voi Bucureștiul peste un deceniu, dacă misiunea APNB va avea succes? Mai multe spații verzi, mai multă conectivitate naturală sau chiar un oraș cu „plămâni” verzi între blocuri?
Există, fără îndoială, riscul dispariției acestor zone naturale, al distrugerii, al degradării – avem exemplul Pădurii Băneasa unde, dacă se va deschide noul drum de acces prin pădure, va avea loc o degradare galopantă care va duce în 10-15 ani la scoaterea din circuitul forestier a zeci de hectare și tranformarea lor în zone de construcții și amenajări civile.
Aici este provocarea noastră, trebuie să acționăm acum pentru a putea asigura viitorul acestor zone de natură și viitorul nostru de locuitori ai unui oraș viabil. Un alt risc este cel legat de schimbările climatice. Degradarea naturii sub influența schimbării climei este la fel de galopantă.
Dacă misiunea Asociației Parcul Natural București va avea succes în următorii zece ani, Bucureștiul pe care ni-l imaginăm este acela al unui oraș transformat profund prin natură, mult mai verde, mai viu și mai conectat ecologic printr-o rețea de coridoare verzi-albastre: parcuri, păduri, pajiști, lacuri și zone umede care vor permite biodiversității să se deplaseze liber și vor crea un ecosistem unic, integrat în infrastructura urbană, ce va susține sănătatea ecologică și calitatea vieții tuturor formelor de viață care numesc acest oraș „acasă”.
Și la final, un mesaj pentru cei care simt că vor să se reconecteze cu natura urbană, dar nu știu de unde să înceapă: ce le recomandați?
Primul pas este foarte simplu: ieși afară și privește cu atenție. Natura nu e departe – e în parcuri, pe malul unui lac, în copacii dintre blocuri sau chiar în colțul de verdeață de lângă școală sau birou. Vizitează Parcul Natural Văcărești, Pădurea Băneasa, Pajiștea Petricani, Parcul Tineretului, Parcul Sticlăriei, Lacul Morii sau oricare dintre zonele naturale pe care vrem să le protejă în oraș.
Mergi la o plimbare liniștită, fără grabă, și observă ce trăiește acolo. Dacă vrei să încerci mai mult, poți participa la tururi cu rangerii urbani, ateliere pentru copii, acțiuni de plantare sau de igienizare – acestea nu doar te apropie de natură, ci îți oferă și ocazia de a învăța și de a întâlni oameni cu aceleași valori. Descarcă o aplicație de identificare a păsărilor, arborilor sau insectelor și folosește-o în explorările tale.
Vei fi surprins câte specii trăiesc în apropierea ta. Conectează-te prin voluntariat: implicarea în proiecte ale Asociației Parcul Natural București sau ale altor ONG-uri te transformă din simplu vizitator într-un adevărat protector al naturii urbane.
Interviu de GRUIA DRAGOMIR
