Cum ne raportăm astăzi la ceea ce numim adevăr?
Ce rămâne dintr-un fapt odată ce a fost mediatizat, filtrat, reinterpretat sau transformat într-o piesă de arhivă? Iar când memoria colectivă se construiește din fragmente, uneori contradictorii, cine stabilește ce anume trebuie păstrat?
Aceste întrebări se află în centrul instalației performative Reflections on East-West Perspectives, un proiect multidisciplinar conceput de Roxana Lăpădat, Vlaicu Golcea și Alex Halka.
Aceasta propune o reflecție critică asupra modului în care circulă și se distorsionează informațiile – ieri, în plină propagandă comunistă, și azi, în epoca rețelelor sociale și a inteligenței artificiale.
Expoziția reunește șapte instalații distincte, plasate la granița dintre realitate și ficțiune, dintre trecutul recent și prezentul digital. De la mărturii împăturite în cornete de hârtie peste granițele cenzurate ale Europei de Est, la reinterpretări vizuale ale arhivelor ceaușiste prin instrumente AI și colaj analog, de la obiecte care evocă supravegherea securității la oglinzi în care se reflectă confesiuni ale generației Z – fiecare lucrare invită publicul să se întrebe: cât de real este ce ni se arată?
Într-un peisaj informațional tot mai fragmentat și polarizat, Reflections on East-West Perspectives funcționează atât ca un spațiu de confruntare, cât și de introspecție. Nu oferă răspunsuri, ci mai degrabă stârnește întrebări.
Pornind de la un schimb cultural complex între România și Germania în timpul Războiului Rece – cu accent pe rolul Goethe-Institut în perioada 1979 – 1990, expoziția explorează felul în care cultura a fost folosită atât ca mijloc de control, cât și ca formă de rezistență.
Instalațiile se bazează pe cercetări de arhivă (România și Germania), pe interviuri și pe materiale prelucrate din perioada comunistă, dar și pe intervenții contemporane create de artiști din generații și contexte diferite.
Printre acestea, o instalație semnată de Oscar Loeser aduce în dialog perspectiva germană asupra memoriei divizate între Est și Vest, iar cele trei performance-uri video realizate de Calița Nantu, Anke Parusel și Vlad Hodrea reprezintă o capsulă a felului în care generația Z percepe istoria, identitatea și presiunile prezentului.
📍Brașov: 11–14 iunie – Centrul Multicultural al Universității Transilvania
📍Sibiu: 18–29 iunie – Cer Deschis Gallery
📍București: 25–29 august – Goethe-Institut București
📍Viena: 3–6 septembrie – Rumänisches Kulturinstitut Wien
View this post on Instagram
Un proiect de: Roxana Lăpădat, Alex Halka, Vlaicu Golcea
Video performance: Calița Nantu, Anke Parusel, Vlad Hodrea
Instalație video documentară: Oscar Loeser
Coordonare tehnică: Alexandru Andrei
Producătoare: Laura Trocan
Grafică: Mihai Păcurar
Comunicare: Vlad Hodrea
Memorie foto: Iulia Chindea
O producție a Teatrului Postnațional Interfonic.
Mai multe detalii pe pagina de Instagram @interfonic.ro și pe www.interfonic.ro.
