Parcul Etnografic din Cluj-Napoca devine, între 6 și 8 iunie 2025, punctul de întâlnire pentru iubitorii de jazz și de experiențe culturale autentice.
Jazz in the Park revine cu cea de-a 13-a ediție și propune nu doar un lineup de senzație, ci și o serie de activități care completează experiența festivalului: ateliere muzicale, instalații interactive, târg de viniluri, zone de audiție, întâlniri și discuții, plimbări cu balonul cu aer cald, degustări de gin tonic, curți dedicate vinului, ceaiului și cafelei, plus o grădiniță pentru cei mai mici fani ai jazz-ului.
Am stat de vorbă cu Denisa Dan, Festival Manager, despre cum reușește echipa Jazz in the Park să transforme fiecare ediție într-un reper de calitate și creativitate.
Anul acesta ajungeți la ediția cu numărul 13 – un prag cu ceva superstiții în jurul lui. Voi cum priviți treaba asta? Cât de determinați sunteți să faceți din 13 o ediție norocoasă?
Am considerat din primul moment ediția cu numărul 13 ca fiind una cu noroc: lucky number 13. Mai presus de toate superstițiile, stă o echipă cu ambiția de a face din ediția 13 cea mai bună de până acum. Asta ne propunem în fiecare an: să ne depășim reușitele din anul precedent și să facem din Jazz in the Park un model de bune practici în industria din care face parte.
După patru ediții organizate spre final de vară, început de toamnă, Jazz in the Park revine acum la perioada verii, așa cum se întâmpla până în 2019. Ce a stat în spatele acestei alegeri și cum credeți că schimbă ea experiența de festival pentru participanți?
Această decizie a fost una tehnică pentru noi, dat fiind specificul celor două evenimente Jazz in the Park: festivalul din Parcul Etnografic, respectiv concursul din Parcul Central. Mutarea ne-a făcut să fim pe circuitul de turnee europene pentru festival și să atragem trupe în concurs în extra sezon.
Iar pariul nostru a fost câștigător pentru 2025: Ibrahim Maalouf cu proiectul „The Trumpets of Michel-Ange” ca headliner în Parcul Etnografic și 308 trupe înscrise la concursul din Parcul Central – un nou record în palmaresul evenimentului.
Anul acesta, lineup-ul festivalului cuprinde o paletă muzicală remarcabilă: Ibrahim Maalouf aduce jazzul contemporan cu influențe orientale, Kokoroko propune un afrobeat-jazz vibrant, iar Seun Kuti & Fela’s Egypt 80 continuă tradiția afrobeat-ului clasic. Cum ați construit această selecție și ce poveste muzicală doriți să spuneți publicului?
Misiunea noastră este una simplă: ne dorim să apropiem publicul de jazz și să schimbăm percepția generală despre acest gen muzical. Facem asta încă de la prima ediție și simțim real schimbări în bine.
Jazzul cochetează și colaborează atât de bine cu alte genuri muzicale, încât suntem convinși că oricine ne trece pragul o să găsească pe scenele din Parcul Etnografic o trupă care o să-l surprindă și care o să-i ajungă în playlist. Așa construim și lineup-ul: dovedind polivalența jazzului, lucru care face ca misiunea noastră să fie una frumoasă și melodioasă.
Cap de afiș al ediției din acest an, Ibrahim Maalouf este recunoscut pentru trompeta sa cu patru valve și pentru felul în care îmbină jazzul cu influențe orientale, clasice și pop. Cum ați ajuns să-l aduceți la Cluj, mai ales că aparițiile lui în România au fost rare până acum, și ce înseamnă pentru voi prezența unui artist de calibrul lui pe scena festivalului?
Ni-l dorim de ani de zile pe Ibrahim Maalouf la Jazz in the Park și ne-am bucurat foarte tare când am reușit să-l confirmăm. Proiectul cu care vine la noi implică mulți artiști pe scenă – alături de el mai sunt 8 suflători – așa că negocierea nu a fost una ușoară.
Există câteva nume pe care le avem pe o listă specială de artiști și el este unul dintre ele. De-abia așteptăm să vedem visul ăsta materializat în fața ochilor noștri, într-un set-up atât de special cum e Parcul Etnografic.
Pe lângă lineup-ul muzical, ediția din 2025 propune și o mulțime de activități de zi. Cum ați gândit aceste momente și ce rol joacă ele în atmosfera generală a festivalului?
Despre Jazz in the Park se spune că este un festival de suflet. Noi credem că am ajuns în punctul în care oamenii ne prezintă în acest fel pentru că am reușit să găsim acel sweet spot în care muzica este în prim-plan, dar în jurul ei sunt construite activități și zone care o completează foarte bine. Curatoriem cu atenție conținutul, ne gândim ce anume ne-ar plăcea nouă să facem la un festival și ne punem amprenta personală.
Din câte știm, suntem singurul festival de muzică din România care are activități music related. La Jazz in the Park poți să înveți să cânți la tobe, chitară, pian; avem zone de audiție, un târg de vinil, instalații interactive și multe altele. Desigur, conținutului muzical i se adaugă și Întâlniri pe Prispă – zona de talkuri din festival, ateliere de gin tonic, zone dedicate creatorilor locali, plimbări cu balonul cu aer cald, o curte dedicată vinului, o livadă dedicată ceaiului și cafelei, chiar și o grădiniță pentru cei mai mici fani de jazz.
Până și aftermovie-ul festivalului este făcut de publicul nostru, aceștia putând să utilizeze camere GoPro ca să imortalizeze experiența lor la Jazz in the Park.
Muzica, activitățile și atmosfera sunt principalele trei mențiuni ale oamenilor care vin în festival și ne mândrim teribil cu asta.
Parcul Etnografic oferă un cadru cu totul aparte. Cum influențează acest spațiu felul în care gândiți festivalul, de la scenografie până la dinamica evenimentelor din timpul zilei?
Jazz in the Park a ajuns să se mute în Parcul Etnografic din Parcul Central în 2020, în încercarea noastră de a găsi un loc care să respecte regulile pandemiei. Și uite așa am ajuns să dăm peste un loc cu care ne-am identificat atât de bine, încât nu am mai plecat.
Mai mult, unul dintre elementele principale în strategia cu care ne construim evenimentele în Fapte este resemnificarea spațiului public, iar în Parcul Etnografic am reușit să facem asta atât de frumos. Este un loc special care prinde viață în timpul Jazz in the Park – un sat în zi de sărbătoare.
Jazz in the Park a reușit de-a lungul anilor să atragă un public extrem de divers, de la cunoscători până la oameni care vin pentru vibe-ul general. Cum reușiți să păstrați acest echilibru între calitatea muzicii și atmosfera relaxată?
Cred că cel mai simplu răspuns este că facem lucrurile cu drag și oamenii simt asta. Ne-am dorit să fim incluzivi, să ne tratăm publicul ca pe un musafir care intră în satul nostru în trei zile de sărbătoare.
Nu avem zone în care oamenii sunt tratați altfel decât în restul parcului, nu există zone VIP – ba mai mult, avem până și prețuri speciale pentru muzicieni, care sunt o categorie specială pentru noi. Avem un festival în care bunul-simț și bunul gust sunt regula, iar oamenii care vin aici sunt și ei exact așa.
Jazz in the Park a crescut frumos în 13 ediții. Ce vise aveți pentru festival pe termen lung?
Poate că v-ați aștepta să spunem că vrem ca Jazz in the Park să fie și mai mare, să crească și mai mult, dar lucrurile sunt puțin diferite. Nu fugim după titluri, ci punem accent pe calitate, experiență și comunități de oameni cu care împărtășim aceleași valori și gusturi muzicale.
Ediția 25 de Jazz in the Park o să fie evenimentul la care o să vrei să-ți iei bilet cu un an înainte, când nu știi ce artiști vei întâlni pe scene, dar știi sigur că o să sune excelent și o să-ți placă de fiecare om cu care te întâlnești în festival.
