Cinematografie & Modă – Costumieri care au marcat istoria filmului
Contribuind masiv la succesul și impactul unui film, arta costumului reprezintă un instrument vizual esențial pentru definirea poveștilor și identității personajelor. Fără a necesita cuvinte, piesele vestimentare transmit informații despre trecutul și statutul social, emoțional sau psihologic al eroilor, devenind, în procesul de worldbuilding, elemente de lifestyle care induc un simț al intimității și o conexiune profundă între protagoniști și mediul lor.
Astfel, lucrările costumierilor, care colaborează adesea cu mari case de modă și designeri, încurajează, în contextul Popular Culture actual, chiar și mimetismul, construind tendințe și simboluri culturale.
Pe 24 martie 1948, Premiul Academiei pentru Best Costume Design a fost câștigat pentru prima dată de Roger K. Furse (Hamlet), Dorothy Jeakins și Barbara Karinska (Joan of Arc), existând două subcategorii, dedicate filmelor alb-negru și celor color. Dacă prima secțiune era dominată, între anii 1949 și 1966, de pelicule plasate în perioada contemporană (care respectau estetica momentului), în ceea ce privește filmele color, cele mai apreciate costume proveneau din producții SF, fantasy sau musicaluri.
În acest context, în sfera hollywoodiană se remarcă Edith Head, cel mai celebrat designer de costum din istoria cinematografiei, cu 35 de nominalizări la Oscar, opt premii câștigate (record menținut și în prezent) și o stea pe Walk of Fame. Născută în 1897, înainte de a urma cursuri de artă și design la Universitatea din California și la Chouinard Art Institute, Head și-a început cariera predând spaniola și franceza.
Angajată ca grafician la Paramount Pictures, în 1924, a fost rapid promovată ca designer, lucrând alături de studiouri timp de 44 de ani. Cunoscută pentru abilitatea de a crea ținute care subliniau atât personalitatea personajelor, cât și trăsăturile fizice ale actorilor, aceasta avea un talent remarcabil de a face fiecare piesă nu doar funcțională, ci și spectaculoasă. Stilul ei era elegant și sofisticat, adesea cu linii clare, forme precise și un accent deosebit asupra detaliilor.
De la memorabila rochie neagră purtată de Audrey Hepburn în Breakfast at Tiffany’s, un look realizat alături de Hubert de Givenchy, și până la colaborarea cu Alfred Hitchcock, care include imagini precum Grace Kelly în To Catch a Thief și Rear Window, Ingrid Bergman în Notorious sau Tippi Hedren în The Birds, impactul său asupra cinematografiei este imposibil de ignorat.
În 1967, când Paramount a refuzat să-i reînnoiască contractul, Hitchcock a invitat-o să i se alăture la Universal Pictures, unde a câștigat ultimul său Oscar pentru costumele din The Sting.
„Este o combinație între magie și camuflaj. Transformăm actorii în ceea ce nu sunt. Cerem publicului să creadă că, de fiecare dată când o persoană apare pe ecran, aceasta devine o entitate diferită”.
Aflată pe locul secund în ceea ce privește onorurile Academiei, Irene Sharaff a devenit faimoasă pentru ușurința cu care stăpânea vestimentația din diverse perioade istorice și genuri, alegerile sale având un impact semnificativ asupra modei și designului interior. Ajungând în lumea teatrului după un prim job ca ilustrator pentru Vogue și Harper’s Bazaar, designerul a pătruns în industria filmului în anii ‘30. Un deceniu mai târziu, a fost angajată de studiourile MGM, unde a colaborat cu cei mai mari regizori ai vremii, printre care se numără Vincente Minnelli, George Cukor și Robert Wise. Câteva dintre momentele ei memorabile sunt West Side Story, The King and I, Cleopatra și Who’s Afraid of Virginia Woolf?
Continuând cu anii ‘30 și ‘40, Adrian Greenberg și-a început cariera pe Broadway. După ce a fost numit, în 1928, șeful departamentului de costume MGM (unde era creditat sub sintagma „Gowns by Adrian”), acesta a contribuit la peste 200 de filme fără a câștiga un premiu Oscar (lucrând înaintea introducerii categoriei).
Un maestru al siluetei inspirat de Elsa Schiaparelli și de suprarealism, Adrian Greenberg folosea forme și linii pentru a pune în evidență personalitățile stelelor pe care le îmbrăca, precum Greta Garbo, Judy Garland, Jean Harlow sau Katharine Hepburn. Mai mult, acesta a introdus „Umerii Adrian” alături de Joan Crawford, o tehnică folosită pentru a adăuga volum în partea superioară a corpului, creând astfel siluete dramatice. Printre cele mai iconice proiecte executate de el se numără The Wizard of Oz, The Women, Ziegfeld Girl și Riptide.
Tot din universul hollywoodian îl putem aminti și pe Orry-Kelly, care a semnat un contract cu Warner Brothers în 1932, rămânând designer de costum, alături de ei, până în 1944. Specializat în crearea ținutelor aparent simple și ușor de purtat, care puteau fi reproduse și de public, el se folosea de piese statement pentru a direcționa privirea spectatorilor către ceea ce își dorea să transmită. Cu o atenție remarcabilă la detalii, artistul a dat viață costumelor purtate de Ingrid Bergman, Gene Kelly, Bette Davis sau Marilyn Monroe în pelicule precum Casablanca, An American in Paris, Now, Voyager și Some Like it Hot.
Odată cu anul 1967, Academia a decis să renunțe la subcategoria filmelor alb-negru. Această schimbare a reflectat evoluția tehnologică a industriei și tranziția completă către producțiile color, anunțând o nouă generație de designeri. În spațiul european, Piero Tosi a avut o contribuție majoră la estetica filmului italian, începându-și cariera în anii ‘50, alături de cineaștii Luchino Visconti, Federico Fellini și Giuseppe De Santis.
Apreciat pentru capacitatea de a recrea cu acuratețe costume istorice și de a le integra armonios în contextul narativ, vizual și emoțional al istorisirilor, grija sa pentru detalii, materiale și texturi poate fi observată în Death in Venice, Senso, Marriage, Italian Style sau Medea, unde s-a implicat chiar și în alegerea părului și machiajului actorilor. Milena Canonero, care a colaborat cu el la începuturile carierei, a lucrat ulterior cu Stanley Kubrick, Francis Ford Coppola și Wes Anderson, fiind numită The Lady of Italian Costumes.
În spațiul francez, o amintim pe Jacqueline Moreau, care a debutat în design după Al Doilea Război Mondial, aducând un stil elegant și sofisticat prin îmbinarea tradiției cu tendințele perioadei. Îi întâlnim viziunea în filme semnate de Jean-Luc Godard, Jacques Demy (unde avem imagini reprezentative, cum ar fi Catherine Deneuve în Les Parapluies de Cherbourg) și André Cayatte. Nu putem uita nici de suedeza Inger Pehrsson, care a lucrat alături de Ingmar Bergman, Lasse Hallström și Olle Hellbom, de Colleen Atwood, cu un portofoliu în care regăsim Edward Scissorhands, Silence of the Lambs și Memoirs of a Geisha, sau de Holly Waddington, care a intrat în rândul laureaților Academiei datorită peliculei Poor Things.
Alături de costumierii industriei cinematografice, brandurile și designerii care au contribuit la conturarea stilului personajelor au adus un plus de autenticitate și strălucire pe marele ecran. În centrul celor mai memorabile colaborări se află Christian Dior (Stage Fright), Pierre Balmain (And God Created Woman), Yves Saint Laurent (Belle de Jour, La Sirène du Mississippi), Giorgio Armani (Inglourious Basterds, The Dark Knight), Miuccia Prada (The Great Gatsby), Tom Ford (James Bond) și JW Anderson pentru Loewe (Challengers).
Parcurgând această scurtă istorie a personalităților care au marcat spațiul de film, observăm cum moda rămâne un limbaj vizual puternic și fluid, fiecare detaliu vestimentar contribuind la construirea unor universuri care transcend timpul și spațiul prin creativitatea și pasiunea celor care le aduc la viață.
Text de CLAUDIA ALDEA | POP-UP STORiEs
Citește mai multe articole din FILM.
Un răspuns
Felicitări!…