2024 – anul Muzeului de Artă Brașov. „Rețeta” prin care faci o instituție de provincie atractivă
Interviu cu Bianca Maria Bălșan, managerul instituției brașovene
Anul 2024 poate fi de departe numit „anul Muzeului de Artă Brașov” și nu degeaba. Instituția brașoveană a avut pe tot parcursul anului evenimente prin care a promovat și prețioasele picturi pe care le adăpostește în galeria de la etaj, dar și istoria Brașovului, prin figuri cheie, fie ele doamne ale cetății de odinioară, fie artiști născuți sau care au lucrat aici. Instituția a ajuns în mai multe rânduri și în mijlocul comunității, cu expoziții sau evenimente outdoor. Încet, dar sigur, Muzeul de Artă se impune drept un reper cultural de luat în seamă, care are multe de „povestit” și de arătat, iar acest lucru e consecința firească a unei strategii bine pusă la punct, despre care am discutat cu Bianca Maria Bălșan, cea care conduce instituția din noiembrie 2022.
Anul 2023 a fost poate unul ușor timid pentru Muzeu, însă, anul 2024, pare să fi fost al vostru. Au fost multe proiecte, unele de care Brașovul nu a mai avut parte, au fost artiștii în mijlocul comunității, au fost oprele în mijlocul comunității. Un muzeul care… a pulsat de viață, în contradicție, cumva cu percepția muzeului drept spațiu pasiv. Există o „rețetă” secretă pe care ați aplicat-o?
Anul 2024 a reprezentat rezultatul unei viziuni strategice inițiate în 2023, când am pus bazele unei transformări axate pe conectarea muzeului la comunitate. Succesul nu a fost întâmplător, ci rezultatul unui proces organic, gândit pe termen lung. Fiecare proiect derulat în 2023 a influențat și a modelat inițiativele din 2024, contribuind la crearea unui muzeu viu, accesibil și relevant, unde vizitatorii nu doar admiră arta, ci o experimentează și o integrează în viața lor. Prin expoziții interactive, evenimente desfășurate în spații neconvenționale și proiecte care implică direct artiști contemporani, am adus arta în mijlocul oamenilor, oferindu-le experiențe participative și relevante. Anul 2024 reflectă astfel această evoluție continuă, fiind rezultatul unei munci susținute și dedicate din partea întregii echipe.
Povestiți-mi despre cele mai îndrăgite trei proiecte din acest an și de ce sunt ele speciale pentru dumneavoastră?
Fiecare proiect derulat de Muzeul de Artă Brașov în 2024 a fost conceput pentru a aduce în prim-plan diferite aspecte ale identității instituției. În calitatea sa de unică instituție din județ dedicată artelor vizuale, muzeul își asumă un rol complex, îmbinând prezentarea artei și a artiștilor contemporani cu valorificarea patrimoniului artistic al județului Brașov. Activitatea diversă a muzeului reflectă această dublă misiune
Proiectul „Her Art Story” a adus în centru contribuțiile remarcabile ale femeilor în arta românească. Organizat în contextul centenarului trecerii în neființă a Elenei Mureșianu, prima femeie din spațiul românesc cu studii de specialitate în artă, proiectul a adus în atenția publicului opera și viața acesteia, alături de alte 15 artiste ale căror lucrări se află în patrimoniul Muzeului de Artă Brașov: Emilia Apostolescu, Zina Blănuță, Geta Brătescu, Cecilia Cuțescu-Storck, Lucia Demetriade Bălăcescu, Margarete Depner, Micaela Eleutheriade, Alexandrina Gheție, Irina Lukász, Rodica Maniu, Puia Hortensia Masichievici, Mimi Șaraga Maxy, Margit Mikloș-Timar, Tia Peltz și Elena Popea. Proiectul a inclus expoziții, ateliere creative, conferințe, tururi ghidate, precum și portrete ale artistelor realizate de ilustratoarele contemporane. Mai mult, în contextul acestui proiect, expoziția de bază a muzeului a fost transformată prin înlocuirea a 16 bunuri culturare cu operele realizate de artistele promovate în „Her Art Story”. Este un proiect special pentru mine deoarece a scos la lumină lucrările de artă, dar și poveștile extraordinare ale unor femei artiste care au redefinit limitele societății.
Expoziția „Urgențe”, prezentată de Lia și Dan Perjovschi la Muzeul de Artă din Brașov, a reprezentat o oportunitate extraordinară de a aduce în atenția publicului componente esențiale din cercetările și creațiile lor din ultimele trei decenii și jumătate. Proiectul a evidențiat unicitatea abordării fiecărui artist și armonia dintre lucrările lor, într-un dialog creativ captivant. Lucrările Liei Perjovschi, reunite sub titlul „Kit de supraviețuire” (o selecție din proiectul amplu „Muzeul Cunoașterii”), au oferit vizitatorilor o incursiune în universul său analitic și personal, axat pe teme de cunoaștere, identitate și resurse de supraviețuire culturală. În același timp, creațiile incisive ale lui Dan Perjovschi, din secțiunea „Press Stress”, au adus o perspectivă acută asupra presiunilor și contradicțiilor contemporane. Proiectul a fost unul amplu, incluzând expoziția principală a celor doi artiști; ateliere creative pentru liceeni, unde elevii au explorat metode de expresie artistică sub îndrumarea artiștilor, secțiunea Artist Talk, care a oferit publicului șansa de a dialoga direct cu Lia și Dan Perjovschi despre lucrările și viziunea lor; precum și două micro-expoziții: „Libertatea de expresie”, realizată de Dan Perjovschi pe fațada muzeului, un gest artistic care a extins dialogul artistic în spațiul public, precum și „Subjective Art History” și „General Culture Timeline”, semnate de Lia Perjovschi și amplasate pe scara interioară a muzeului, subliniind legătura dintre artă, cunoaștere și educație. Am fost deosebit de încântată că Lia și Dan Perjovschi au acceptat invitația de a expune la Brașov. Prezența lor a adus un plus de valoare în peisajul cultural al orașului, iar interacțiunea lor cu publicul, atât prin artă, cât și prin dialog direct, a transformat această expoziție într-o experiență memorabilă.
Restaurare live, un eveniment pilot, în cadrul căruia vizitatorii au putut observa procesul de restaurare a unei lucrări semnate de Friedrich Miess. Pe parcursul a două săptămâni, Radu Tătaru, restauratorul muzeului a demonstrat înlăturarea depunerilor care împiedică vizibilitatea optimă a lucrării. Proiectul a adus în prim-plan una din funcțiunile esențiale ale muzeului, facilitând interacțiunea vizitatorilor cu procesul de restaurare. De obicei, aceste activități sunt mai puțin accesibile publicului. Proiectul a fost, astfel, o oportunitate importantă de a conecta publicul cu diversitatea și complexitatea muncii din culisele muzeului, oferind o perspectivă profundă asupra procesului prin care bunurile culturale ajung să fie expuse.
Am simțit și o predilecție pentru istorie în proiectele prezentate de-a lungul anului. Un istoric va spune că este nevoie să ținem istoria vie. Un manager de instituție de artă ce spune?
Arta a reflectat întotdeauna epoca istorică în care a fost creată. O lucrare de artă poate spune o poveste, poate trezi emoții și poate crea conexiuni personale cu trecutul, oferindu-le oamenilor oportunitatea de a descoperi sensuri noi în contextul actual. Este esențial să ne cunoaștem istoria, iar arta joacă un rol crucial în accesibilizarea informațiilor istorice pentru public.
De exemplu, expoziția „Deschizătoare de drumuri: Elena Mureșianu” le-a oferit vizitatorilor șansa de a explora istoria prezenței femeilor în viața artistică și socială din perioada 1850–1950, prin intermediul operelor create de Elena Mureșianu și de artistele care i-au urmat. Această expoziție a adus în prim-plan realizările artistice, dar și contextul social și cultural care a influențat și a fost influențat de aceste femei remarcabile.
Valorificarea patrimoniului artistic este fundamentală pentru consolidarea identității unei comunități. Este important să găsim metode adaptate epocii în care trăim, care să asigure că valorile culturale sunt păstrate, transformate în mod creativ și transmise generațiilor viitoare. În acest fel, patrimoniul devine o resursă vie, care continuă să inspire și să conecteze oamenii.
Patrimoniul, la rândul său, a ieșit în față, grație proiectelor Muzeului. Personajele din tablouri/ casele/ artiștii de altădată mai au povești „să ne spună”?
Da, cu siguranță! Lucrările de artă sau casele sunt martori tăcuți ai vremurilor în care au fost create și poveștile lor merită cunoscute. Aducând în centru poveștile personajelor redate în tablouri sau viețile artiștilor, istoria redată nu mai este impersonală, ci pusă într-un context care o face mai accesiblă pentru publicul de azi. Proiectele Muzeului de Artă Brașov au demonstrat faptul că publicul este fascinat de legătura dintre trecut și prezent.
Și artiștii contemporani au avut locul lor în Muzeul de Artă, și programele de educație pentru tineri (nu doar artiștii în fomare). Era nevoie de acestea?
Proiectele care au în centru artiștii contemporani și programele pentru copii și tineri sunt esențiale pentru însăși existența Muzeului de Artă Brașov. Așa cum am menționat anterior, muzeul are o dublă misiune: de valorificare a patrimoniului artistic și de promovare a artei și artiștilor contemporani. Arta contemporană nu este izolată de istoria artei, iar un muzeu de artă joacă un rol crucial în menținerea unei continuități între diferite perioade artistice. Creațiile contemporane reflectă societatea modernă, cu provocările și transformările sale, fiind în același timp rezultatul expresiei artistice a unor artiști provenind din culturi, medii și contexte sociale diverse. Fiind unica instituție de promovare a artei vizuale din județ, Muzeul de Artă Brașov și-a asumat datoria de a prezenta publicului creațiile artiștilor contemporani și de a promova înțelegerea și aprecierea artei în contexte actuale.
Expozițiile și evenimentele care au în centru artiștii brașoveni le oferă ocazia vizitatorilor să înțeleagă modul în care aceștia interpretează contextul în care trăiesc, în timp ce expozițiile care aduc artiști din alte orașe oferă perspective noi și complementare. Implicarea tinerilor, ca public al muzeelor, este crucială pentru sustenabilitatea și relevanța acestor instituții culturale pe termen lung. Diversitatea activităților adresate acestor categorii de public a urmărit atragerea unei generații tinere care să perceapă muzeul ca pe un spațiu relevant pentru interesele și aspirațiile lor. În acest sens, au fost dezvoltate proiecte interactive și practice, adaptate intereselor și stilurilor de învățare ale tinerilor. Încorporarea tehnologiei, precum și a unor elemente multimedia în proiecte ca „Hans Herman. Grafică și animație” sau „Permanent world encyclopedia” au urmărit încurajarea participării active și explorarea de către tineri a artei. De asemenea, prin atelierele creative, tinerii au devenit creatori de conținut, având șansa să se conecteze mai în profunzime cu temele și conceptele prezentate în expozițiile muzeului.
Cu ce credeți că au rămas brașovenii din aceste proiecte, cum le-au receptat?
Brașovenii au primit cu entuziasm noile proiecte și avem parte de numeroși vizitatori care revin la fiecare eveniment organizat de muzeu. Publicul a apreciat diversitatea expresiilor artistice prezentate, precum și abordările interactive. Muzeul a fost perceput ca un membru activ și important al comunității artistice și culturale, contribuind la dezvoltarea și promovarea artei și culturii în Brașov și în întreaga regiune.
Vorbim despre o schimbare și de imagine, și de „discurs” expozițional la Muzeu, care pare să fi apărut peste noapte, dar nu este așa. Care au fost provocările în tot acest timp?
Schimbarea percepută astăzi este rezultatul viziunii și strategiei inițiate în 2023, care a urmărit transformarea muzeului dintr-un depozitar de patrimoniu, într-un spațiu viu, de explorare și experimentare a artei și a patrimoniului. Provocările au fost numeroase: de la constrângeri financiare și logistice, până la schimbarea percepției publicului. A fost nevoie de timp, de multă muncă și creativitate pentru depăși provocările acestor doi ani.
Vin mai mulți vizitatori la Muzeu? Cum se simt aceste schimbări în cifre?
Într-adevăr, am observat o creștere numărului de vizitatori, inclusiv în rândul tinerilor. Această schimbare este reflectată de cifre, dar mai ales de aprecierea primită din partea vizitatorilor și de existența unui public fidel care devine promotor al activității muzeului.
Ce aveți în plan în 2025?
Pentru anul 2025 pregătim o serie de proiecte care vor continua să se sprijine pe viziunea și direcțiile strategice ce au stat la baza succesului activităților din 2024. În același timp, vom adăuga noi surprize care vor întări rolul muzeului ca un spațiu dinamic, dedicat experimentării artei. Ne dorim să dezvoltăm noi inițiative interactive care să pună în valoare patrimoniul artistic, prin integrarea tehnologiilor digitale și a creativității contemporane, transformând astfel vizita într-o experiență de neuitat. Vom lansa proiecte ce vor implica atât comunitatea locală, cât și scena artistică națională, punând accent pe colaborare și participare activă. Proiectele educaționale vor rămâne o prioritate, având ca scop inspirarea tinerelor generații și crearea unor legături prin intermediul artei. Viziunea noastră este ca muzeul să rămână un loc viu, unde comunitatea se întâlnește cu arta și explorează noi perspective.
Bianca-Maria Bălșan este manager cultural, iar din noiembrie 2022 ocupă funcția de manager al Muzeului de Artă Brașov. Experiența sa profesională include colaborarea cu Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală, unde a contribuit la cercetări privind impactul culturii asupra societății și economiei, precum și la elaborarea Strategiei Sectoriale în domeniul culturii și patrimoniului național pentru perioada 2014-2020. Ulterior, în calitate de Șef Serviciu Programe Culturale și Educaționale la Muzeul Național Cotroceni, a coordonat proiecte dedicate promovării patrimoniului și a artiștilor români, aplicând metode inovative și instrumente contemporane pentru a atrage și a implica publicul larg.
Citește mai multe articole din ARTĂ & CULTURĂ.