Timpurile se schimbă: BOB DYLAN, la 83 de ani
Despre Bob Dylan s-au spus multe: „plagiator” este termenul pe care Joni Mitchell l-a folosit în cadrul unui interviu pentru Los Angeles Times, în timp ce criticul australian Jack Marx admite că nu reușește să vadă caracteristica lui Dylan de „mesia adolescentin”.
Pe de altă parte, Johnny Cash l-a numit pe Dylan drept „cel mai mare compozitor al epocii noastre”, iar președintele Jimmy Carter l-a citat drept influență.
De altfel, puține figuri ale culturii Pop din ultimul secol reușesc să separe atât de brutal publicul și criticii, căci nici acordarea premiului Nobel pentru literatură nu a fost o decizie fără controverse ulterioare.
Criticii anti-Dylan merg până în punctul în care acuză societatea de existență în mijlocul unei „iluzii în masă”, aceasta găsind caracteristici extraordinare în muzica lui Dylan, chiar și când ele nu sunt atât de evidente.
Îmbinarea suprarealismului, a poeziei Beat și a simbolismului cu acorduri rock and roll și chitare acustice (sau electrice, spre disperarea inițială a publicului) îl transformă pe Bob Dylan într-un unul dintre personajele artistice ce și-au extins creativitatea în diverse forme ale artei, condimentând universul pop cu tente intelectuale, comentarii sociale acide și trimiteri la cinematografie și literatură universală.
Dacă pentru Joni Mitchell, Dylan nu este deloc un artist original, poetul britanic Sir Andrew Motion consideră că versurile acestuia ar trebui studiate în școli, în timp ce criticul Cristopher Riks îl aseamănă cu Milton, Keats și T.S Eliot.
Dilema rămâne, însă, căci Dylan este descris fie drept un poet care cântă, fie un muzician-poet.
Pe parcursul a 40 de albume de studio, comentarii sociale abstracte se îmbină cu meditații brutale inspirate de despărțiri romantice, trimiteri către artiștii pionieri ai rock and roll-ului american și preluări ale blues-ului și suprarealismului, creionând portretul unui muzician ce nu îmbrățișează melodia, ritmul sau armonia, așa cum aderă cu entuziasm la mesajul versului.
Deși cântecul de protest nu mai este pe placul radiourilor de consum, Dylan rămâne unul dintre pionierii acestuia, cu toate că output-ul său creativ se extinde cu mult în afara zonei comentariului social-politic.
Astfel, într-o lună în care acesta aniversează 83 de ani, n-ar fi rău să (re)descoperim una dintre figurile emblematice și controversate ale ultimului secol.
Text de ALEX MUŞAT
cover: facebook.com/bobdylan, foto Ken Regan, 1973
