Willem de Kooning, artist expresionist abstract american de origine olandeză, a fost unul dintre cei mai revoluționari și influenți artiști ai secolului XX. În anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, de Kooning a pictat într-un stil care a ajuns să fie denumit expresionism abstract sau „pictură de acțiune”, un stil care constă în reprezentarea gândurilor și sentimentelor în actul picturii într-o manieră spontană, folosind tratamentul expresiv al materiei, formele abstracte și culorile cele mai variate.
În perioada 16 aprilie-15 septembrie 2024, artistul va deveni protagonistul unei expoziții majore la Gallerie dell’Accademia di Venezia, care va coincide cu cea de-a 60-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă a Bienalei de la Veneția și va fi prima care va examina semnificația șederilor lui de Kooning în Italia, care datează din 1959 și 1969.
În 1959, Willem de Kooning s-a întors în Europa pentru prima dată de la plecarea sa din Olanda. Aflat într-o perioadă de vârf în ceea ce privește succesul critic și comercial, acționa cu prudență și declara că „acum își vinde imaginea”. În timpul șederii la Roma, departe de lumea cu care era familiarizat, artistul a văzut oportunitatea unui nou început. Timp de patru luni, a explorat Italia și a creat un set de lucrări alb-negru pe hârtie, experimentând diverse tehnici, cum ar fi pictura pe podea, amestecarea smalțului cu piatră ponce, sfâșierea hârtiei și colajul.
A sintetizat tot ceea ce îl înconjura, fiind influențat de arta clasică italiană și lucrările contemporane ale artiștilor locali, mulți dintre aceștia devenindu-i prieteni. După prima vizită, lucrările realizate în New York reprezentau picturi abstracte de mari dimensiuni, în care au început să se manifeste o nouă luminozitate și o structură mai deschisă. Trei capodopere majore din 1960, „Door to the River”, „A Tree in Naples” și „Villa Borghese” vor fi expuse împreună pentru prima dată.
Întorcându-se la Roma în 1969, de Kooning s-a întâlnit cu un vechi prieten din New York, sculptorul Herzl Emanuel. Această întâlnire întâmplătoare l-a determinat pe artist să lucreze pentru prima dată cu argilă și să producă 13 mici mulaje din bronz. Zdrobite, modelate și reduse la forma esențială prin atingere, aceste lucrări l-au determinat pe de Kooning să producă un nou nucleu de sculpturi între 1972 și 1974, la New York.
Pentru un artist care a pus întotdeauna accentul pe aspectul material al operei sale, lucrările din plastic i-au permis să creeze figuri abstracte cu ajutorul simțului tactil. Expozitia „L’Italia” va explora influența pe care călătoriile în Peninsulă au avut-o asupra picturilor, desenelor și sculpturilor ulterioare ale artistului.
» Text de TEODORA BRATU | Art Expo