FANTASTYFROLIA: O poveste pictată în culori de marțipan
La început a fost Fantastyfrolia, iar inima deschisă în jumătăți fierbinți de bucurie privea spre cerul acesteia. Cu atriul stâng vedea, printre norii de vată de zahăr, picioarele îngerilor încălțate cu șoșoni din găluște de lapte de pasăre și poalele halatelor pe care îngerii le purtau la micul dejun. Țesute din spume lipicioase de pilaf roz, croite pe măsura fiecărui înger în parte, halatele erau tivite grijuliu cu perle din marțipan violet.
Cu atriul drept, în dantela de caprifoi îmbrățișat cu vița de vie, inima vedea îngeroaicele plimbate-n calești cu roți împletite din tăiței mentolați, fixate pe osii sculptate lunguieț din batoane de scorțișoară sau lemn dulce. La caleștile îngeroaicelor, erau înhămați inorogi dintr-o specie care se hrănea exclusiv cu acadele verzi. Spre deosebire de îngeri, îngeroaicele aveau unghii frumos îngrijite cu luciu de stele de contrabandă, adus de piticii hoțomani ce locuiau pe orbita Siropeziei, direct din nebuloasa Bombonezia.
Îngeroiacele aveau plete mai lungi și mai mătăsoase. Și le purtau fiecare după plac. Unele îngeroaice le prindeau în bentițe din licurici sau agrafe din libelule zornăitoare. Altele preferau să le împletească cu panglici țesute de pupele omizilor curcubeu.
Cuiburi de omizi curcubeu existau destule. Erau o populație înfloritoare pe lângă izvoarele Fantastyfroliei.
Așadar, inima nu se temea că rădaștele, însărcinate cu aprovizionarea fantastifrolezilor, s-ar fi putut afla în dificultate din cauza lipsei acestor panglici atât de iubite de îngeroaice! Sau că șmecherul Pleosc, o creatură pe jumătate zân pe jumătate obrăznicătură, n-ar mai fi putut aplica amenzi pentru spălarea improprie a firelor de curcubeu în apele locale și că ar fi rămas, astfel, fără primele de weekend.
Copleșită de atâtea minunății pentru care nu existau în limba adulților destule cuvinte potrivite, inima și-a întors irișii spre interior. S-a culcușit între sistolă și diastolă și, cât ar face bum vulcanul de ciocolată din munții Pandișpaya, inima s-a trezit copilandră. Zborurile spre Fantastifrolia au devenit din ce în ce mai rare, acestea fiind treptat înlocuite cu sesiuni de terapie ludică cu păpuși din plastic.
Îngeroaicele au fost și ele înlocuite cu hangițe, domnițe, crăițe și zeițe plastifiate. Zeci, poate chiar sute, de obiecte pitice însoțeau familia de simulacre zvelte cu busturi bombate, modelate din monomeri și polimeri. Pantofi sclipitori, cizmulițe, șosete, colanți, fuste cu bretele, sacouri, tricouri, furouri, salopete cu margini crețe, cardigane, paltoane și manșoane alături de pudriere, bomboniere, borsete și portofele ticsite de piepteni, perii, rițe și gumițe erau ordonate în clase și subclase de trusouri după regulile sfinte ale dicționarelor de gliteratură.
Asemeni popoarelor barbare, această paraphernalia a cucerit inima copilandră, deci implicit ținuturile Fantastyfroliei. De acuma, cât era ziulica de mare, inima îmbrăca, dezbrăca și iar îmbrăca păpușile. Pieptăna, împletea, despletea și iar pieptăna păpușile. Își imagina că atunci când va deveni zeiță urbană va avea și ea pielea lucioasă, gleznele subțiri și bustul generos exact ca al păpușilor.
Despre omizi și șoșonii de lapte de pasăre tânăra inimă uitase cu desăvârșire, despre piticii contrabandiști de asemenea. Despre șmecherul Pleosc, ce să mai vorbim! Nici măcar nume nu mai avea săracul, dară-mi- te primă de weekend.
Vulcanul de ciocolată din munții Pandișpaya, cu norii lui de vată de zahăr, a fost declarat Arie Fantastică Protejată de către Noua Orânduire Plastică. La fel și pădurea din liane de lemn dulce. Câteva dintre speciile Fantastyfroliei, cum ar fii inorogii și iepurașii cu ochi rubinii, s-au agățat cu încăpățânare de inimă adaptându-se ploilor monomerice și învățând să rumege fulgi din fire de plastic. Pe aceștia îi vom regăsi prinși de inimă la vârsta adultă, vârstă la care Ioana Băltan traduce în limbaj vizual peisaje interioare din vremurile Fantastyfroliei.
Peisajelor edulcorate ancorate în imaginarul primei copilării le sunt alăturate personaje feminine caracteristice următoarelor vârste de construcție a Sinelui, respectiv adolescenței și primei tinereți. Operând reguli de compoziție specifice curentului Cartoon Glam, în care figura umană domină suprafața de reprezentare, Ioana Băltan reușește să creeze, prin mijloace picturale, un îndrumar de revizitare a memoriei prunciei, în economia căruia, mai întâi, izolează elemente cu încărcătură simbolică – un unicorn, o acadea, un iepuraș- ulterior organizându-le în ecosisteme vizuale guvernate de legile esteticii hiper-feminine.
Harta imaginară a Ioanei urmează astfel, logica inversă a construcției romanului de creștere -bildungsroman- fie el literar sau vizual. Dacă în bildungsroman personajul principal descoperă necunoscutul, învață să gestioneze realitatea înconjurătoare dezvoltând abilități noi și urmând un traseu narativ liniar cu început și finalitate, în seria Ioanei Băltan, acesta redescoperă cunoscutul uitat, fiind confruntat cu secvențe de copilărie supuse non logicii memoriei emoționale.
Liniaritatea narațiunii este astfel pulverizată în fărâme de amintiri developate aleator pe suprafețe de dimensiuni mari, lucrate în ulei pe pânză. Privitorului îi sunt servite felii din arhivele emoționale ale artistei, arhivele acelui illo tempore perfect conservat sub cărnurile păpușilor plastifiate aflate în prim plan.
Ioana Băltan crește lumina compozițiilor sale prin juxtapunerea tentelor desaturate celor saturate. Galbenul de neapole, galbenul de stronțiu sau rozurile de thalo crimson câștigă un înalt indice valoric în compania albastrului de cobalt, violetului magenta și verdelui de China. Ritmarea suprafețelor lucrate în tente oranj ultra saturate cu umbre arse transformă unele compoziții din static- reprezentative în dinamic narative, înfățișând privitorilor personajele păpușesti în mișcare. Pe neașteptate, zânele de plastic par a se mișca, grației asocierilor cromatice exprimate de artistă.
Gesturile ample ale personajelor, exaltarea carnației prin suprapunerea stratului de glasiu cât și opțiunea artistei pentru portretul generic cu trăsăturile faciale exagerate sunt, toate, manifestări tipice ale genei dominante Cartoon Glam alterată de icono semnele esteticii hiper- feminine. O lume Barbie cucerind tărâmurile fantastice ale copilăriei ni se arată în cadre ce par a fi selfiuri de Instagram.
Atenția sporită pe care artista o acordă tratării volumelor capilare prin tușe subțiri, alungite și calme, aplicate pe formă, cât și maniera de tratare a pieselor de îmbrăcăminte în pasteluri subtil texturizate amplifică feminitatea personajelor redate. Această feminitate debordantă cucerește în totalitate suprafața de reprezentare. Toate pânzele devin, astfel, feminine câștigând calitatea de cadre martori ai contestării normelor heteronormative și transformând picturile într-o suită de confesiuni auctoriale.
Mesajele Ioanei Băltan țintesc dincolo de estetizarea unor păpușele care-și fac selfie-uri mâncând prăjituri, fardându-se sau călărind unicorni pufoși în galop volant, și vizează fetișizarea excesivă a corpurilor feminine, fetișizare care începe în fragedă pruncie și care antrenează o întreagă suită de industrii de bunuri de larg consum, fie că sunt ele jucării, produse de patiserie, produse cosmetice sau reel-uri de Instagram.
Ioana Băltan (n. Dragomirești, Dâmbovița) locuiește și lucrează la Londra. A urmat cursurile Universității Naționale de Arte, București, unde a obținut o diplomă de licență în pictură în 2015. În același an, Băltan a obținut diploma de licență a Departamentului de Pregătire Didactică eliberată de aceeași instituție.
Și-a continuat studiile la Academia de Arte Frumoase Brera din Milano, obținând o diplomă de Master în Arte Plastice în 2017 și o a patra diplomă masterală în Strategii de Creație în Pictură eliberată de Universitatea Națională de Arte București.
Picturile Ioanei Băltan relevă preocuparea artistei pentru abordările contemporane ale figurii feminine.
Compozițiile de dimensiuni mari sunt gândite precum un corpus de cercetări vizuale privind portretizarea arhetipurilor feminine, cu un accent puternic asupra modului în care aceste subiecte au fost tratate de-a lungul timpului, fie personaje de o frumusețe angelica, creaturi grotești sau, mai recent, ca simulacre animate.
Zeitele urbane ale Ioanei Băltan sunt înconjurate de peisaje fantastice decorate cu elemente cosmice și învăluite de lumini artificiale.
Exhibitions
2023 Feast of the Immortals, solo show, Maggio Art Consultancy, Artsy, Londra.
2023 The passerby who stays, group show, Koppel X, Londra.
2022 Selected Vol 2, group show, Koppel X, London Paint Club, Londra.
2022 Arte Vi.Ve, Biennale of Viterbo, group show, Venezia.
2022 Tendencies in Painting, group show, London Paint Club, Londra.
2022 Group Exhibition in the Metaverse, a group show, Maggio Art Consultancy, Londra. 2021
RA Summer Exhibition, group show, Royal Academy of Arts, Londra.
2019 ‘Look At Me for The Last One Time’, group show, Elite Art Gallery,București.
- Alpha-Theta, group show, Art Number 23, London.
2019 Group Exhibition, Candid Art Trust, London, 2018.
2018 Ergon & Mail Art Volumes, The Biennial of the Bibliography and Object Books, The National Museum of
Romanian Literature București.
2017 Erasmus exhibition, group show, San Carpoforo Church, Milano.
2016 Art Safari- Go Contemporary, group show, Dacia Palace, București
- Anima Damnata, solo show, Go Contemporary Gallery, București.
