„BARRY” | Acțiune și umor… dar nu pentru toată lumea
Capacitatea de atenție a omului a scăzut considerabil în ultimul deceniu, odată cu apariția rețelelor de socializare.
Videoclipurile s-au transformat în reels-uri foarte scurte, pentru care, dacă în primele două secunde nu oferă un conținut suficient de interesant cu care să îți ia ochii, nu există decât o singură variantă: scroll și mai departe.
Cam de aceeași soartă sordidă suferă și serialele sau filmele de pe platformele de streaming.
E foarte greu să ieși în evidență într-o mare de producții care toate speră la un sezon 2 și, de fapt, ai o singură șansă: să construiești un episod pilot suficient de bun cât să vrei să-l faci pe spectator să se uite și la următorul.
În ultima vreme, nimeni nu a reușit s-o facă atât de bine ca Barry.
Scris, regizat, produs și jucat de Bill Hader (cunoscut pentru emisiunea Saturday Night Live), Barry spune povestea unui veteran de război întors din Irak, care suferă de stres post-traumatic, introvertit, care nu prea știe ce să facă cu viața lui.
Pentru că situația lui financiară nu e deloc roz, Barry lucrează ca asasin plătit pentru Fuches (Stephen Root), însă e cât se poate de detașat și vede asta strict ca pe un job.
Totul se dă însă peste cap în viața lui în momentul în care este angajat de către mafia cecenă din L.A. să se „ocupe” de un individ care se culca cu nevasta unuia dintre șefi.
Căutând momentul potrivit, Barry își urmărește „ținta” până când ajunge la un curs de actorie pentru amatori, unde se îndrăgostește instant de comunitatea de acolo și în special de Sally (Sarah Goldberg), una dintre cele mai eminente studente. Așadar, asasinul plătit vrea să devină actor și să lase în urmă viața mizeră pe care o duce.
Și cam ăsta ar fi episodul pilot.
Ce m-a atras instant la Barry a fost felul în care reușește cu atât de multă grijă și ușurință să construiască o lume și să creioneze niște personaje fără să aibă nevoie de 40 de episoade.
Înțelegi foarte repede cine e cine, cine vrea ce, de ce nu poate să obțină ce vrea și cam ce ar trebui să facă pentru a obține ce vrea, dar și pe cine supără în acest proces. Probabil că acest tot unitar se datorează faptului că cei de la HBO au avut curajul de a-l investi pe Hader cu încredere absolută pe partea creativă.
Atunci când ideea unui singur om e transpusă într-un proiect și nu a mai multora se simte că nu devine o ciorbă de idei și stilistici și este coerentă și dusă la final, cu cap și coadă.
Cel mai tare mă bucură când găsesc un serial care bifează multe dintre lucrurile care îmi plac mie: actorie bună, scenariu care se susține, umor negru și puțină acțiune. Dacă ai și tu aceleași interese ca mine pe partea asta, atunci Barry sigur e pentru tine!
Text de Ștefan Iancu | Point of View
