Acum 30 de ani, unitatea de măsură a unui festival consta în metri pătrați de asfalt.
Pentru primarul Sibiului din 1993 să finanțezi din bani publici un festival era ceva de neconceput. ”Fu**-vă cu cultura voastră cu tot, voi știți cât mă costă un metru de asfalt?” Cu această replică a fost întâmpinată ideea lui Dumitru Budrala de a organiza un festival de film de către primarul orașului.
Și, bineînțeles, apoi a fost dat afară din birou. Aici s-ar fi putut încheia această povestioară amuzantă acum, dar totuși, atât de tristă în esența ei. Șansa Sibiului cultural de astăzi a stat tocmai în mâna câtorva oameni care nu s-au lăsat descurajați de autoritățile vremii care visau la lucruri serioase, precum asfaltarea.
Cultura nu atrăgea simpatia votanților, ideea unui festival era aproape obscenă, ca atare nu merita prea multă atenție. Și în ciuda acestui context potrivnic, în 1993, vedea lumina zilei primul festival internațional de film al Sibiului, cunoscut astăzi ca Astra Film Festival.
Drumul culturii de la măsurarea ei în metri pătrați de asfalt la transformarea în brand de oraș a fost anevoios și pavat cu multe obstacole. Astra Film Festival a fost una dintre acele puține manifestări culturale care a aprins lumina în mințile și sufletele sibienilor, an de an, ediție după ediție. Sibienii aveau dintr-o dată a platformă care le oferea acces la filme care surprindeau lumea și realitatea într-un mod nemaivăzut până atunci, la întâlniri și discuții cu realizatorii filmelor, la instrumente prin care chiar și cei mai tineri spectatori puteau descifra un film și se puteau bucura de universul magic al filmului.
Oamenii au început încet, încet să vină și din străinătate pentru că un festival de film în inima țării lui Dracula era ceva exotic, incitant, ”de făcut cel puțin o dată în viață”. Cu timpul, nici finanțarea unui festival nu mai era o idee chiar atât de deplasată, mai ales când autoritățile au înțeles ce putere de atracție are un eveniment cultural solid.
Astăzi, Astra Film Festival e unul dintre cele mai venerabile festivaluri din România, iar istoria sa care se întinde de-a lungul ultimilor trei decenii e cea mai bună dovadă în acest sens. Între 15 și 22 octombrie, luminile se sting în sălile de cinema cu promisiunea că rămân aprinse în mintea și în sufletul fiecărui spectator.
