Interviu cu Marko Stojanovic. Realizat de Dodo Niţă în cadrul Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov 2023
Marko, cum ai devenit autor de benzi desenate?
De mic copil, atunci când desenam, încercam să spun o poveste: nu făceam niciodată doar un desen izolat, întotdeauna desenam o pagină BD.
De asemenea, am învățat să citesc la vârsta de 5 ani pe revistele BD, așa că viața mea s-a împletit cu banda desenată încă de la o vârstă fragedă.
Momentul crucial a fost data de 25 mai 1995. În acea zi s-a deschis Şcoala de benzi desenate din Leskovac, a doua din Serbia, după cea de la Belgrad, și am devenit elev acolo la 17 ani (după doar o jumătate de an, am devenit eu însumi profesor acolo, din necesitate).
Am debutat cu bandă desenată două luni mai târziu, în revista orășenească Naša Reč, care publica lucrările elevilor de la Şcoala de benzi desenate. Primul premiu l-am primit la prima ediţie a manifestării Întâlnirea tinerilor creatori de benzi desenate din Balcani, în 1998. Era vorba de premiul II pentru cel mai bun tânăr scenarist. Câștigătorul premiului I pentru cel mai bun artist a fost în acel an Tiberiu Beka şi, 17 ani mai târziu, l-am convins să deseneze, după scenariul meu, un episod din seria BD Vekovnici. Mă mândresc cu acest succes personal.
Cum ai devenit scenarist de benzi desenate?
La Şcoala de benzi desenate unde eram elev, mi-am dat repede seama că am multe idei de poveşti, spre deosebire de colegii mei, care au început să-mi ceară să le scriu şi lor scenarii. Iar când profesorul meu, legendarul Nikola Mitrovic Kokan, în vârstă de 62 de ani, m-a rugat să scriu un scenariu şi pentru el, mi-am dat seama că aceea era direcţia în care trebuie să merg.
Apoi, la un moment dat, mi-am dat seama că aș putea fi un desenator bun, dar nu voi fi niciodată unul de top. Or, scriind scenarii, am simţit că pot atinge culmi unde nu puteam ajunge doar cu desenul. Atunci m-am reorientat aproape complet spre scris. Mai desenez ocazional câte o ilustraţie sau la Şcoala de benzi desenate, când corectez desenele elevilor.
Mi-am construit cariera pas cu pas. Mai întâi am scris scenarii pentru colegii de la Şcoala BD de la Leskovac. Apoi, ca student la Universitatea din Niş, am început să scriu pentru artiștii de acolo, iar ulterior, pentru artiștii din Belgrad. La început, scenariile mele erau pentru artiştii începători și tineri, dar, încet-încet, mi-am făurit o reputație solidă şi tot mai mulți artiști BD au vrut să lucreze cu mine.
La un moment dat am fost premiat de legendara revistă sârbească de benzi desenate Politikin Zabavnik (care apare aproape fără întrerupere din 1939!) și mi-au cerut să le propun o bandă desenată spre publicare.
Eu, după ce m-am gândit mult, le-am oferit primul episod din viitoarea serie Vekovnici – un fel de fantezie istorică puternic înrădăcinată în istoria, mitologia și folclorul Balcanilor. Dar revista mi-a comandat mai multe albume, să le publice în același timp, așa că am invitat mai mulți artiști BD să se alăture proiectului.
Din păcate, Politikin Zabavnik a publicat doar un singur album, dar a fost suficient ca bulgărele de zăpadă să înceapă să se rostogolească la vale.
După o vreme, tot mai mulți artiști din tot mai multe țări din Balcani și-au dorit să se alăture, deși cu toții lucrăm benevol. În prezent avem publicate 14 albume din seria-mamă, trei albume spin-off, trei integrale şi aproximativ o duzină de expoziții în Serbia, Bosnia, Muntenegru și Bulgaria. Albume din seria Vekovnici au fost publicate în Marea Britanie, Olanda, Cehia, Macedonia, Bulgaria, Croația, Bosnia, Muntenegru, Grecia și România.
Cum ai devenit managerul Festivalului de benzi desenate din Leskovac?
Când am început festivalul, în 1998, nu existau în Serbia manifestări BD orientate către tinerii artiști de benzi desenate – și eu, la 20 de ani, mă număram printre ei. Așa că am decis să creez un festival care să ofere sprijin tinerilor artiști, ca mine, să le evalueze și să le răsplătească eforturile. Era ceva inedit în Serbia şi chiar în Balcani.
De asemenea, am vrut să aduc Balcanii împreună – pentru că nu știam aproape nimic despre benzile desenate românești, bulgare, grecești, albaneze și ar fi trebuit, pentru că suntem vecini și împărtășim o istorie și o cultură comune.
Am propus acest lucru Centrului Cultural din Leskovac în 1998 și, cu sprijinul lor și cu ajutorul colegului meu de atunci, Peka, am organizat festivalul.
Manifestarea a atras foarte repede artişti BD din Balcani și îndrăznesc să spun că acum este un fenomen mondial. Când l-am informat pe cel mai important expert în benzi desenate din Marea Britanie, Paul Gravett, că ediția festivalului nostru din 2022 a avut 3046 de expozanți din 82 de țări ale lumii, el a spus că nu știe să mai existe în lume un festival cu atât de mulți artiști participanți. Practic, la această ediţie au trimis lucrări autori BD din jumătate din țările care există în lume. De asemenea, sunt mândru că, în prezent, suntem cel mai vechi festival de benzi desenate din Balcani, dintre cele 30 care încă fiinţează.
Cum ai devenit editor al revistei de benzi desenate Strip Pressing?
În anul 2000, în Serbia, practic nu existau reviste de benzi desenate – nici una care să supraviețuiască mai mult de două sau trei numere, cel puțin. Scriam despre benzi desenate pentru o revistă studențească numită Pressing, din Niş, iar editorul ei, Dobrislav Ljujic, m-a întrebat dacă eu cred că aș putea să le fac o revistă de benzi desenate.
Am făcut asta în 2000, iar în 2001, revista a apărut cu ajutorul co-editorului meu de atunci, Dejan Stojiljkovic. De atunci au apărut 23 de numere, plus patru albume de benzi desenate.
Revista a devenit între timp cea mai veche revistă de benzi desenate care încă mai apare în Serbia. De asemenea, ca editor, am făcut un efort conștient pentru a publica, alături de artiștii sârbi, autori de benzi desenate macedoneni, turci, croați, bulgari, sloveni, bosniaci, români, muntenegreni și greci. Într-un fel, a devenit o revistă de benzi desenate din Balcani, spre deosebire de oricare alta pe care o cunosc, cel puțin.
În ceea ce privește artiștii români, cu ajutorul expertului nostru în benzi desenate româneşti, Dragan Predic, i-am publicat pe Adrian Barbu, Marian Mirescu, Cristian Păcurariu, Alexandru Ciubotariu, Ileana Surducan, Sebastian Baculea, Mirel Drăgan, Viorel Pîrligras, Anna Benczendi, Octav Ungureanu, Bogdan Chelaru… Sper să nu fi uitat pe cineva.
Cum ai devenit partener în proiectul BD internaţional „Can for Balkans”?
Primul meu contact cu benzile desenate românești a fost în 2008, când am prezentat expoziția “Istoria benzii desenate românești” realizată de tine, Dodo, în cadrul festivalului de la Leskovac.
La festivalul nostru, în afara expoziţiei internaţionale, organizăm întotdeauna şi una care se focalizează pe banda desenată dintr-o ţară anume – până acum română, bulgară, macedoneană, bosniacă, greacă, slovenă, croată, turcă, muntenegreană, daneză, coreeană, franceză, cehă, belgia, poloneză și, anul acesta – 2023 – japoneză.
Tu şi cu Al. Ciubotariu, alături de Dragan Predic, care cunoaşte bine atât limba română cât şi banda desenată din ţara voastră, aţi fost invitaţi la festival.
După aceea am dezvoltat o prietenie cu Marian Mirescu și am colaborat la o serie de proiecte. El a tradus şi publicat în România primul volum din seria Vekovnici (Veşnicii) în urmă cu câțiva ani, în alb-negru. Ulterior m-am împrietenit cu Mirel Dragan, Adrian Barbu. Cu Dan Ianoş am fost nu doar prieten ci şi colaborator, mai întâi la seria Vekovnici, cu ajutorul lui Drazen Kovacevic, iar apoi la seria de albume istorice La Croix Sanglante, care a fost publicată în Franţa de editura Delcourt.
Când am fost invitat să particip la proiectul CAN FOR BALKANS și să propun şi alți parteneri, mi s-a părut a fi continuarea firească a ceea ce am făcut prin Festivalul tinerilor creatori de benzi desenate din Balcani, revista Strip Pressing și seria Vekovnici: unificarea scenei de benzi desenate din Balcani.
Când l-am cunoscut mai bine pe managerul de proiect Nicolae Pepene, mi-am dat seama că este capabil să realizeze multe prin înțelegerea sistemului cultural și reușind să-l optimizeze. Am decis să fac tot ce-mi stă în putință pentru a-l ajuta în acest demers, deoarece am înțeles importanța sa.
Expoziția, itinerată în România, Albania, Bulgaria, Belgia, Macedonia și Serbia, a demonstrat cât de important a fost și ce impact extraordinar a avut proiectul. Cât despre Serbia, toată lumea a recunoscut acest lucru, niciodată nu am avut o asemenea expoziție în țara noastră.
Ce părere ai despre Festivalul de BD istorice de la Brașov și despre revenirea benzii desenate istorice românești în prim plan ?
Cred că festivalul de la Brașov este unul dintre cele mai bine organizate manifestări BD din această parte a Europei. Ceea ce face Nicolae Pepene, cu ajutorul Ioanei Şchiopu, Octav Ungureanu etc. este remarcabil.
În ceea ce privește benzile desenate istorice, sunt un mare fan, din moment ce seriile mele Vekovnici şi La Croix sanglante, aparţin acestui gen. Personal susțin în totalitate acest gen de benzi desenate…
Scena BD românească mi se pare interesantă, iar artiștii talentați.
Care sunt planurile tale de viitor, mai ales cele care implică participarea artiștilor BD români?
Ei bine, voi continua să colaborez cu autorii BD români, atâta timp cât şi ei îşi doresc să facă acest lucru. Am devenit unul dintre profesorii Masterclass-ului de benzi desenate istorice organizat în cadrul Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice de la Brașov şi anul acesta voi reveni la Braşov a doua oară, pentru a preda tinerilor artiști. Îmi place foarte mult acest proiect și voi veni ori de câte ori mă vor chema. De asemenea, în cadrul festivalului de anul acesta, voi fi prezent cu expoziția aniversară Vekovnici.
Aș vrea să fac și un album „românesc” în seria Vekovnici. Am făcut unul cu 14 artiști bulgari, în prezent lucrez la unul cu mai mult de zece artiști turci, nu văd de ce nu aș putea face unul cu artiști exclusiv români.
De asemenea, intenționez să prezint în continuare artiști români în revista Strip Pressing prin benzi desenate, recenzii și interviuri, precum și să invit artiști români să expună la Festivalul tinerilor creatori de benzi desenate din Balcani.
Interviu realizat de Dodo Niţă
Craiova-Leskovac, mai 2023,
în cadrul Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov 2023
» Vezi aici alte articole din capitolul BENZI DESENATE
